Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu un test politic major. În perioada 6–12 octombrie 2025, parlamentarii europeni vor dezbate moțiuni de cenzură împotriva sa, depuse de grupuri de extremă dreaptă și extremă stângă.
Inițiativele reflectă tensiunile crescute în Parlamentul European și criticile privind politicile UE în domeniile migrației, comerțului internațional și protecției mediului.
Moțiuni de cenzură inițiate de lideri francezi
Conform News.ro, moțiunile vor fi depuse luni de Jordan Bardella, liderul formațiunii Rassemblement National (extremă dreaptă), și Manon Aubry, reprezentanta partidului La France Insoumise (extremă stângă). După depunerea oficială, Ursula von der Leyen va susține un discurs în fața europarlamentarilor pentru a-și apăra activitatea, urmat de intervențiile liderilor principalelor grupuri politice. Votul final este programat joi, iar rezultatul va evidenția dinamica politică din UE.
Presiune politică ridicată, șanse limitate de succes
Deși este puțin probabil ca moțiunile să obțină cele două treimi necesare pentru demiterea președintei Comisiei Europene, ele accentuează presiunile politice asupra sa. Experții avertizează că astfel de inițiative pot afecta stabilitatea instituției și pot diminua autoritatea Comisiei în contextul unor dosare legislative cruciale.
Reamintim că Ursula von der Leyen a supraviețuit unei moțiuni similare în iulie 2025, inițiată de eurodeputați de extremă dreaptă, printre care și românul Gheorghe Piperea (AUR).
Creșterea extremei drepte în Parlamentul European
Alegerile europarlamentare din 2024 au schimbat echilibrul de forțe în legislativul european. Numărul eurodeputaților de extremă dreaptă a crescut la peste 100, față de aproximativ 70 în mandatul precedent, oferindu-le capacitatea de a iniția moțiuni de cenzură fără sprijinul partidelor tradiționale.
Pe de altă parte, extrema stângă a obținut sprijinul unui membru al grupului Socialiștilor și Democraților, precum și al mai multor eurodeputați din grupul Verzilor, amplificând presiunea asupra Comisiei Europene.
Controverse majore privind politicile UE
Moțiunile de cenzură critică mai multe aspecte ale conducerii Ursula von der Leyen. Extrema dreaptă acuză implementarea unor politici „ecologice greșite” și gestionarea deficitară a migrației ilegale, în timp ce extrema stângă critică lipsa de reacție față de crizele umanitare, precum cea din Gaza, și anumite decizii internaționale controversate.
În ciuda diferențelor ideologice, ambele tabere contestă modul în care Ursula von der Leyen a negociat acordurile comerciale recente ale Uniunii Europene.
Acordurile comerciale cu SUA și Mercosur, puncte fierbinți
Președinta Comisiei este acuzată că a acceptat un acord tarifar considerat defavorabil UE cu Statele Unite și că susținerea acordului UE-Mercosur poate afecta agricultorii europeni și mediul înconjurător. Ambele acorduri urmează să fie supuse votului în Parlament, în contextul tensiunilor crescânde dintre instituțiile europene și grupurile politice radicale.
Mandatul Ursulei von der Leyen, între consolidare și contestare
Deși beneficiază de sprijinul majorității centrist-liberale, Ursula von der Leyen se confruntă cu opoziție puternică din partea ambelor extreme politice. Moțiunile de cenzură, chiar dacă puțin probabile să ducă la demitere, transmit un mesaj clar: legitimitatea Comisiei Europene și stilul de conducere al președintei sunt tot mai contestate.
Un moment crucial pentru unitatea UE
Săptămâna 6–12 octombrie 2025 marchează un moment decisiv pentru Ursula von der Leyen și pentru viitorul Comisiei Europene. Votul va reflecta soliditatea majorității parlamentare și va influența direcția Uniunii în fața ascensiunii forțelor populiste.
Indiferent de rezultat, aceste moțiuni de cenzură evidențiază o fragmentare accentuată în Parlamentul European, iar dezbaterile privind viitorul UE vor fi dominate de dispute ideologice intense în perioada următoare.