Situația actuală a pensiilor speciale
Pensiile speciale reprezintă un subiect extrem de sensibil și controversat în România, întrucât acestea sunt acordate unor categorii profesionale (precum magistrați, militari, polițiști, diplomați, foști parlamentari etc.) fără a fi calculate pe baza principiului contributivității, așa cum se întâmplă cu pensiile obișnuite. Aceste pensii au ajuns, în unele cazuri, să depășească de câteva ori salariul mediu pe economie, generând percepția unei inechități profunde în rândul cetățenilor.
Ce propune Guvernul condus de Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a anunțat un pachet de măsuri clare care vizează restructurarea pensiilor speciale, cu obiectivul de a aduce mai multă echitate în sistemul de pensii și de a îndeplini angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Iată principalele direcții ale reformei:
1. Creșterea vârstei de pensionare
Vârsta de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale va fi crescută treptat, în special în cazul magistraților. Se urmărește ca aceștia să iasă din activitate în jurul vârstei de 65 de ani, nu la 47–50 de ani cum se întâmplă acum. Această schimbare se va face etapizat, pe mai mulți ani, pentru a permite adaptarea sistemului.
2. Recalcularea formulei de acordare
Cuantumul pensiilor speciale urmează să fie redus, fiind propusă o nouă formulă de calcul care va scădea procentul din salariu avut în vedere (de exemplu, de la 80% la 65%). Astfel, se va reduce discrepanța față de pensiile obișnuite.
3. Impozitarea pensiilor foarte mari
Se propune introducerea unui sistem de impozitare progresivă pentru pensiile speciale care depășesc un anumit prag, cum ar fi salariul mediu pe economie. Acest lucru ar duce la diminuarea sumelor exorbitante încasate lunar de unii pensionari de lux.
4. Interzicerea cumulului de pensii speciale
O altă măsură discutată este eliminarea posibilității de a cumula mai multe pensii speciale. Se va putea beneficia de un singur tip de pensie, iar dacă există mai multe surse, se va opta pentru una singură sau se vor plafona.
5. Alinierea la principiul contributivității
Guvernul vizează introducerea treptată a unui sistem mai echitabil în care pensiile speciale să fie calculate și în funcție de contribuțiile reale aduse de fiecare beneficiar la bugetul public de pensii, reducând astfel privilegiile nejustificate.
Calendarul reformei
Guvernul a promis că până la sfârșitul lunii iulie 2025 vor fi prezentate completările legislative necesare. Proiectele vor intra în dezbatere în Parlament și, dacă vor fi adoptate, modificările ar putea intra în vigoare etapizat, începând chiar din 2026.
Posibile reacții și obstacole
Este de așteptat ca reforma să întâmpine rezistență din partea categoriilor afectate, în special din rândul magistraților și al unor structuri din sistemul de ordine publică. Totuși, Guvernul pare hotărât să meargă mai departe, invocând echitatea socială și nevoia de a respecta angajamentele europene pentru atragerea fondurilor din PNRR.
Concluzie
Reforma pensiilor speciale nu mai este o chestiune de opțiune politică, ci o obligație legală și morală. Ilie Bolojan și echipa guvernamentală transmit un semnal clar: privilegiile excesive trebuie ajustate, iar sistemul de pensii din România trebuie să devină sustenabil și echitabil pentru toți cetățenii. Schimbările se anunță semnificative și vor marca o transformare importantă în arhitectura socială a statului.