Leguma banală care mânâncă zaharul din organism
Pentru că are foarte puţină grăsime şi colesterol deloc, fasolea, cea mai populară legumă, este foarte indicată în regimul
diabeticilor. O porţie îi ajută pe cei care au diabet de tip 2 să ţină sub control nivelurile de zaharuri din sânge şi reduce riscul de infarct, fasolea fiind cunoscută şi sub denumirea de mâncător de zahăr.
”Această legumă este recomandată diabeticilor deoarece are un indice glicemic scăzut, dar si carbohidraţi benefici, cu proteine slabe şi fibre solubile”, spune dr.Daniela Stan, medic de familie, conform adevarul.ro.
De altfel, fasolea mai este cunoscută şi sub denumirea de “mâncător de zahăr”, pentru că este foarte bogată în fibre
vegetale, care împiedică absorbţia zaharurilor şi reduc secreţia de insulină. Conţinutul bogat de substanţe nutritive o face un produs alimentar foarte sănătos.
Fasolea conţine o varietate de vitamine si minerale, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, acid folic, magneziu şi fier.
Calciul şi fosforul joacă un rol vital în sănătatea oaselor. Potasiul acţionează împreună cu sodiul pentru a menţine o
tensiune arterială sănătoasă. Magneziul are mai multe scopuri în organism: susţine funcţiile musculare şi nervoase,
menţine sistemul imunitar, se îngrijeşte de sănătatea oaselor şi a tensiunii arteriale şi ajută la metabolizarea energiei.
Fierul este o parte importantă a proteinelor de transport de oxigen în sânge şi promovează dezvoltarea celulelor.
Boabele de fasole sunt surse concentrare de molibden, un mineral mai puţin cunoscut, necesar pentru fabricarea unor enzime
cu rol în detoxifierea organismului. Deoarece are un conţinut bogat de fibre, de proteine, glucide, fier, potasiu, seleniu
şi de calciu, medicii o recomandă celor care au carenţă de fier, copiilor aflaţi în perioada de creştere şi persoanelor
care sunt în convalescenţă. Deoarece are un indice glicemic foarte scăzut, diabeticii n-ar trebui să ignore acest aliment.
În funcţie de soiul legumei, valoarea enegetică a boabelor uscate este de 200-250 kcal/ la 100 g. Un studiu recent al nutriţioniştilor europeni menţionează că glucidele conţinute în fasolea boabe fac parte din categoria glucidelor „bune,” care nu cresc glicemia, în comparaţie cu alimentele bogate în carbohidraţi (cum sunt fructele), care furnizează energie de scurtă durată. De asemenea, fasolea boabe este şi o sursă de vitamine (A, complexul B, C, E, K şi PP), de acid folic şi de enzime.
În acelaşi timp, cercetările au scos la iveală şi faptul că, la consumatorii de fasole boabe, riscul de a face cancer la colon, la sân sau de a suferi de o boală cardiacă este redus. Fasolea uscată conţine fibre solubile şi insolubile. Prima categorie de fibre previne constipaţia, iar cele insolubile reduc nivelul grăsimilor din sânge.
