După ce i-a crescutcopiii i-au vândut casaau plecat în străinătate și au lasat-o pe drumuri.
Scandalos! Copiii i-au vândut casa și au lăsat-o să moară pe străzi: „Aștept să treacă zilele și să mor!”
Valerica Istrate, o bătrână în vârstă de 78 de ani, trăiește un adevărat coșmar.
După ani de muncă la Fabrica Moldova Tricotaje, femeia a ajuns să trăiască pe străzi, deoarece copiii săi i-au vândut casa și nu s-au mai îngrijit de propria mamă. Aceasta strigă disperată după ajutor, însă spune că nu îi interesează pe nimeni.
Bătrâna care a rămas pe drumuri a povestit cum i-a fost vândută casa de către copiii ei, înșelată de încrederea pe care le-o purta. Femeia a semnat toate actele, dar nu a înțeles că își pierdea dreptul asupra casei în care trăise toată viața.
În ziua următoare, a fost scoasă afară și copiii ei au primit banii pentru casa vândută, apoi au dispărut peste hotare.
„După moartea lui Nicolae Ceaușescu s-a închis și fabrica unde lucram. Eram deja bătrână, așa că nimeni nu m-a mai primit la alt loc de muncă. Mulți voiau tineri și așa am rămas cu doi copii de crescut, un bărbat mort și fără bani”, povestește cu lacrimi în ochi Valerica Istrate, femeia care trăiește pe străzi.
I-a crescut, iar apoi au lăsat-o pe drumuri!
După tot efortul pe care l-a depus ca să-și crească copiii, aceștia i-su întors spatele în momentul în care i-au vândut casa și au lăsat-o pe drumuri.
Ea a avut încredere în ei și le-a semnat toate actele, neștiind ce semnează de fapt. În următoarea zi, după ce a fost scoasă afară, iar copiii au primit banii, aceștia au dat bir cu fugiții peste hotare.
Valerica Istrate trăiește acum pe străzi, încercând să supraviețuiască cu foarte puține resurse.
Bătrâna, care suferă de probleme de sănătate, se simte singură și abandonată, așteptând doar să treacă zilele și să moară. În aceste condiții, oamenii din comunitate încearcă să o ajute cum pot, dar situația ei rămâne deosebit de grea.
„Copiii mei n-au avut ce să facă, pentru că eu n-am avut să le dau bani, ca să se întrețină.
Mă bucur că au plecat în străinătate, măcar acolo au unde să muncească și au ce pune pe masă. Nu i-am mai văzut de dinainte de pandemie și nu mai știu nimic de ei. O singură dată m-au căutat și mi-au zis că le pare rău, pentru că am ajuns așa. Dar nu-i interesează de viața mea”, mărturisește Valerica, plină de tristețe.
Bătrâna se luptă să supraviețuiască de pe-o zi pe alta.
În prezent, bătrâna are un acoperiș deasupra capului la Centrul de Urgență pentru Recuperare și Integrare Socială „C.A. Rosetti” din Iași, însă este nevoită să-și procure de una singură mâncarea din ajutorul pe care îl primește din mila trecătorilor.
