Va avea România doar 12 județe? Reforma administrativ-teritorială prinde contur

România va avea doar 12 județe, în loc de 42, orașe cu minim 10.000 de locuitori și comune cu cel puțin 5.000.

Aceasta dacă va fi aprobat un proiect legislativ de reorganizare administrativă, care tocmai a fost depus la Parlament. Documentul urmează, în mare, propunerea de reorganizare făcută de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României, în urmă cu câteva zile.

Propunerea de reorganizare administrativ – teritorială a țării, venită din partea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a fost transformată într-un proiect legislativ și înregistrată la Parlament. Inițiativa îi aparține deputatului Tudor Benga și urmează să intre în dezbatere.

Conform proiectului de reformă, inițiat de Tudor Benga, în urma reorganizării, România va avea doar 12 județe, în loc de 41 plus municipiul București.

De asemenea, vor fi stabilite praguri de minim 10.000 de locuitori pentru orașe și de 5.000 pentru comune. În mare, inițiativa deputatului urmează liniile propuse de Camera de Comerț.

„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a anunțat deputatul Tudor Benga.

Propunerea deputatului Tudor Benga

Potrivit spuselor sale, deși este în atenție de foarte mulți ani, subiectul reorganizării administrative a României este foarte sensibil.

Politicienii fug de el deoarece o astfel de reformă ar duce la reducerea influenței acestora asupra cetățenilor. Dimpotrivă, crede Tudor Benga, actuala clasă politică, în special partidele din coaliție, PSD, PNL, UDMR au interesul de a menține actuala fragmentare teritorială.

„Și tocmai fiindcă actuala coaliție fuge de dezbaterea parlamentară a tuturor temelor mari de reformă a statului cred că e necesar aducem aceste teme în circuitul legislativ pentru a vedea exact și pozițiile CES-ului și ale CL-ului și ale Guvernului și ale partidelor și ale tuturor actorilor instituționali implicați. Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid”, a subliniat deputatul Tudor Benga.

Proiectul pe care l-a propus în Parlament urmează o viziune care are în vedere comasarea județelor în funcție de identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării. Totodată, ține cont și de fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi.

„Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă, așa cum am spus-o de nenumărate ori, consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritoriala este una dintre cele mai importante”, a concluzionat deputatul într-o postare pe contul său de Facebook.

Reorganizarea teritorială în viziunea mediului de afaceri
Inițiativa legislativă a deputatului Tudor Benga are la bază o propunere formulată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și de mai mai multe organizații patronale care au cerut o reformă care să ducă la reorganizarea teritorial-administrativă a țării. Oamenii de afaceri susțin că o astfel de măsură ar avea consecințe benefice deoarece ar duce la restrângerea aparatului birocratic și la creșterea eficienței în administrație.

„CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, se arată într-un comunicat de presă al CCIR.

Mediul de afaceri atrage atenția că în actuala formă de administrare, România nu este atractivă pentru investitorii străini. Drept urmare, se solicită adoptarea unor măsuri menite să ducă la dezvoltarea economică, concomitent cu reducerea birocrației și eficientizarea administrației.

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței calificate de muncă și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, se mai arată în comunicatul de presă.