O modificare a Codului civil, susținută de aleși din PNL, USR, PSD și din partea minorităților, a fost adoptată de Senat și a fost trimisă spre analiză în Camera Deputaților, forul decizional. Propunerea reconfigurează regulile privind numele de căsătorie după desfacerea căsătoriei, cu efecte directe asupra documentelor și a felului în care foștii parteneri își gestionează prezența publică și profesională.
Ce se schimbă în Codul civil
Textul legislativ prevede că, după divorț, oricare dintre foștii soți va putea păstra numele purtat în timpul căsătoriei fără acordul celuilalt. Decizia devine personală – fiecare își stabilește singur identitatea onomastică în acte și în spațiul public, fără a depinde de consimțământul fostului partener.
Până acum, în practică, menținerea numelui era de multe ori condiționată de învoiala soților sau, în lipsa acesteia, de o hotărâre a instanței justificată printr-un interes serios – de pildă, protejarea reputației profesionale ori dorința de a avea același nume cu copiii. Noua soluție elimină acest filtru formal și mută centrul de greutate pe protecția identității personale.
Argumentele avansate ating zone concrete ale vieții de zi cu zi: reînnoirea tuturor documentelor, pierderi de vizibilitate profesională, discontinuități între semnături, diplome sau publicații și situații administrative complicate pentru părintele care dorește să împartă același nume cu minorii. Ideea-cheie este recunoașterea unei identități construite în timp, atât social, cât și profesional.
„Identitatea nu se rescrie”
Important: alegerea unuia nu limitează libertatea celuilalt fost soț de a reveni la numele purtat anterior căsătoriei sau de a păstra numele din mariaj. Regula urmărește predictibilitate și claritate la momentul divorțului, reducând conflictele concentrate exclusiv pe chestiunea numelui.
De ce contează și ce urmează
Inițiatorii invocă demnitatea persoanei și coerența traseului său public: pentru mulți, numele utilizat ani la rând devine parte inseparabilă din identitatea profesională și din raportarea comunității la acea persoană. Din unghi administrativ, măsura înseamnă mai puțină birocrație: mai puține drumuri pentru înlocuirea actelor și mai puține costuri.
Din punct de vedere procedural, proiectul a trecut de Senat și intră în analiza Camerei Deputaților, care decide în ultimă instanță. Dacă va fi aprobat, urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, după care dispozițiile vor intra în vigoare conform termenului stabilit prin act.
În plan aplicat, persoanele care se despart vor putea solicita chiar la momentul divorțului menținerea numelui de căsătorie, indiferent de poziția celuilalt fost soț. Cei care doresc să revină la numele anterior rămân liberi să facă acest pas. Pentru mulți, opțiunea va însemna un traseu administrativ mai lin între viața de familie și cea profesională și o comunicare mai clară cu instituțiile atunci când sunt implicați și copii.