Premierul Ungariei, Viktor Orbán, intervine oficial, alături de Guvernul de la Budapesta, într-un proces deschis împotriva Comisia Europeană de către Consiliul Național Secuiesc (CNS). Miza: anularea deciziei prin care Executivul european a respins inițiativa cetățenească privind sprijinirea regiunilor naționale, inclusiv a așa-numitului Ținut Secuiesc din România.
Anunțul a fost salutat public de CNS, care consideră intervenția Budapestei drept un sprijin major într-o confruntare juridică ce se desfășoară la nivelul Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Ce solicită inițiativa cetățenească
Inițiativa intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale” a adunat peste 1,2 milioane de semnături validate în doi ani. Scopul declarat este crearea unui cadru european care să acorde o atenție specială regiunilor cu identitate națională distinctă.
Ținutul Secuiesc (Székelyföld) este o zonă din estul Transilvaniei, care include județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, unde populația majoritară este formată din secui, subgrup etnic maghiar.
În septembrie 2025, Comisia Europeană a transmis oficial că nu va propune o nouă legislație bazată pe această inițiativă, argumentând că actualele mecanisme europene oferă deja suficiente garanții pentru protecția minorităților și diversitatea culturală.
Nemulțumit de decizie, CNS a atacat-o la CJUE în noiembrie, susținând că Executivul european nu și-a motivat corespunzător hotărârea.
Sprijin politic de la Budapesta
Potrivit declarațiilor președintelui CNS, Balázs Izsák, intervenția guvernului ungar este „încurajatoare pentru comunitatea maghiară din Transilvania”. Organizația amintește că, în 2019, cu sprijinul Budapestei, a obținut în instanță înregistrarea oficială a unei inițiative similare, după un proces care a durat șase ani.
Intervenția actuală a Guvernului ungar este interpretată drept un nou semnal al politicii constante promovate de Viktor Orbán privind sprijinirea comunităților maghiare din afara granițelor Ungariei.
Ce implicații are pentru România
Cazul are potențialul de a genera reacții politice și diplomatice sensibile la București.
- Dimensiunea juridică – Procesul se desfășoară la nivel european și nu vizează direct modificarea granițelor, ci cadrul legislativ privind regiunile naționale și politica de coeziune.
- Dimensiunea politică – Implicarea oficială a Budapestei într-un demers care face referire la o regiune din România poate tensiona relațiile bilaterale.
- Dimensiunea internă – Subiectul Ținutului Secuiesc rămâne unul sensibil în dezbaterea publică românească, fiind frecvent asociat cu teme precum autonomia teritorială sau drepturile minorităților.
Deocamdată, procesul este în fază juridică, iar o eventuală decizie a CJUE ar putea clarifica limitele și posibilitățile de acțiune ale inițiativelor cetățenești europene în astfel de cazuri.