O declarație făcută la Conferința de Securitate de la Munchen a atras rapid atenția presei internaționale și a stârnit dezbateri intense în capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că a început discuții confidențiale cu președintele francez Emmanuel Macron privind descurajarea nucleară europeană.
„Am început discuţii confidenţiale cu preşedintele francez pe tema descurajării nucleare europene”, a declarat Merz în capitala bavareză, în marja reuniunii dedicate securității globale.
Anunțul vine într-un moment marcat de războiul din Ucraina, de tensiunile crescute cu Rusia și de incertitudinile generate de schimbările din politica externă a Statelor Unite.
Germania respectă tratatul din 1990, dar caută noi formule
Merz a ținut să sublinieze că Germania își va respecta angajamentele asumate prin acordul internațional din 1990 privind reunificarea, cunoscut drept „Acordul Doi Plus Patru”. Documentul prevede că Germania reunificată renunță la fabricarea, deținerea și controlul armelor nucleare, biologice și chimice.
Cu toate acestea, la Berlin se discută despre modalități alternative prin care Germania ar putea contribui la consolidarea descurajării nucleare europene, fără a încălca tratatul. Printre acestea se numără sprijinul financiar și aportul tehnologic.
Thomas Rowekamp, președintele Comisiei parlamentare de Apărare din Bundestag, a sugerat recent că Germania ar putea pune la dispoziție capacități tehnice avansate în cadrul unei inițiative comune europene.
NATO, partajarea nucleară și rolul Franței
În prezent, în baza acordului de partajare nucleară al NATO, armele nucleare desfășurate în Europa aparțin Statelor Unite și pot fi utilizate de aeronave ale țărilor aliate în caz de urgență. Presa internațională a relatat de-a lungul timpului că bombe nucleare americane B61 ar fi stocate în Belgia, Olanda, Italia și Germania, fără confirmări oficiale.
După ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Franța a rămas singurul stat membru al UE care deține arme nucleare. În 2020, Emmanuel Macron a propus extinderea umbrelei nucleare franceze la nivel european, însă inițiativa a fost respinsă de foștii cancelari Angela Merkel și Olaf Scholz.
Friedrich Merz pare însă mai deschis la dialog, descriind oferta franceză drept „un supliment” la actualul sistem de descurajare din cadrul NATO, nu un înlocuitor al acestuia.
O nouă etapă pentru securitatea europeană?
Discuțiile dintre Paris și Berlin ar putea marca începutul unei redefiniri a arhitecturii de securitate europene. Ideea unei umbrele nucleare europene a câștigat teren după invazia rusă în Ucraina și în contextul dezbaterilor privind gradul de implicare al SUA în apărarea continentului.
Emmanuel Macron urmează să susțină în perioada următoare un discurs dedicat doctrinei franceze de descurajare nucleară, un moment care ar putea aduce clarificări suplimentare asupra direcției pe care o va urma această inițiativă.
Într-un climat geopolitic tensionat, orice pas spre o consolidare a capacităților strategice europene este atent analizat, iar semnalul transmis de Macron și Merz este unul cu ecou global.