Uniunea Europeană accelerează măsurile menite să reducă drastic utilizarea plasticului de unică folosință, una dintre principalele surse de poluare la nivel global. În centrul atenției se află sticlele din plastic, considerate responsabile nu doar pentru cantități uriașe de deșeuri, ci și pentru răspândirea microplasticelor în apă, alimente și, implicit, în organismul uman.
Reglementările adoptate la nivel comunitar se aplică fără excepții tuturor statelor membre, inclusiv România, ceea ce înseamnă schimbări majore atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
Încă din 2019, Uniunea Europeană a pus bazele acestui proces prin Directiva SUP (Single Use Plastic), care stabilește reguli mai stricte pentru ambalajele din plastic. Un exemplu deja vizibil pe piață este obligativitatea ca dopurile să rămână atașate de sticle, o măsură menită să reducă riscul ca acestea să ajungă separat în natură, în râuri, mări și oceane.
Un alt element-cheie îl reprezintă introducerea unor procente minime obligatorii de plastic reciclat în sticlele PET. Începând cu anul 2025, fiecare sticlă va trebui să conțină cel puțin 25% material reciclat, iar până în 2030 acest prag va crește la minimum 30%. Scopul este stimularea economiei circulare și reducerea dependenței de plasticul nou, obținut din resurse fosile.
Pentru producători, aceste cerințe înseamnă investiții semnificative în tehnologii noi, linii de producție adaptate și materii prime sustenabile. La rândul lor, consumatorii ar putea resimți efectele acestor schimbări prin posibile creșteri de preț. La nivel european se discută inclusiv despre ajustări fiscale pentru ambalajele din plastic, ceea ce ar putea face produsele ambalate astfel mai scumpe.
Autoritățile europene susțin însă că impactul financiar este un compromis necesar, având în vedere beneficiile pe termen lung: reducerea poluării, protejarea mediului și diminuarea riscurilor pentru sănătatea publică. Datele recente arată deja o scădere a producției de plastic în Europa, semn că industria se află într-o tranziție accelerată.
Pentru România, aplicarea automată a acestor reguli marchează o etapă importantă în alinierea la politicile europene de mediu și încurajează un consum mai responsabil, orientat către soluții sustenabile.