În cadrul unei audieri care părea la început una de rutină, senatori republicani și democrați din Comisia de Apărare a Senatului SUA au criticat deschis Pentagonul pentru lipsa de informare privind retragerea parțială a trupelor americane din România, relatează Politico. Tonul a fost neobișnuit de dur, pe fondul acuzațiilor că Legislativul nu ar fi fost anunțat corespunzător despre mutările de forțe din Europa.
Critici în Comisia de Apărare a Senatului SUA
Președintele comisiei, republicanul Roger Wicker, le-a transmis oficialilor prezenți că relația cu Congresul trebuie serios îmbunătățită, dacă se dorește o elaborare responsabilă a politicilor de securitate. Declarația sa a setat scena pentru o serie de reproșuri directe la adresa Biroului Subsecretarului Apărării pentru Politici, condus de Elbridge Colby.
„Situația trebuie să se îmbunătățească, dacă tot suntem responsabili de felul în care trebuie să gândim cele mai bune politici de apărare”.
Senatorul republican Dan Sullivan a fost la rândul său tranșant când a vorbit despre interacțiunea cu arhitectul politicilor de la Pentagon.
„Știi care e cel mai greu tip de care să dai din administrația Trump? E subsecretarul responsabil cu politicile”.
„Omule, nu primesc niciun răspuns de la tine și suntem în aceeași echipă”.
„Sper că se uită acum. Mă văd cu el mâine. Poate o să-mi dea flit, nu știu”.
Potrivit lui Sullivan, Elbridge Colby a promis inițial cooperare cu Congresul, angajament pe care, spune el, nu l-ar fi respectat în dosare esențiale.
„A venit în fața acestei comisii și a zis: Hei, voi coopera cu Congresul. N-a făcut-o. Și nu a făcut-o pe chestiuni importante”.
Retragerea parțială a trupelor din România, mărul discordiei
Roger Wicker a semnalat o „tendință îngrijorătoare” în interiorul Pentagonului, despre care a spus că riscă să slăbească angajamentele administrației față de NATO. El a indicat explicit către Elbridge Colby, ale cărui recomandări de politică au greutate în relația cu secretarul Apărării, Pete Hegseth.
Tensiunea a crescut când discuția a ajuns la anunțul privind retragerea unei brigăzi din România. Wicker a susținut că senatorii din comisie au avut dificultăți în a obține clarificări de la biroul de politici al Pentagonului.
„Membrii acestei comisii s-au chinuit să primească informații de la biroului de politici al Pentagonului. Această atitudine nu se compară cu experiența primei administrații Trump”.
La audieri, Austin Dahmer, numărul doi pe zona de politici de apărare, a afirmat că Legislativul ar fi fost informat în repetate rânduri despre transferurile de trupe din Europa, inclusiv în trei briefinguri anterioare deciziei privind România și într-o sesiune clasificată ținută luni.
„Congresul a fost informat de cel puțin patru ori”.
Replica lui Wicker a venit imediat, accentuând discrepanța dintre ceea ce susține Pentagonul și percepția senatorilor din ambele tabere.
„Decizia nu a fost luată cu știința noastră. Tocmai am verificat cu membrii stafurilor majorității (republicane) și minorității (democrate), iar această informație nu ne-a fost comunicată”.
În centrul polemicii rămâne modul în care sunt comunicate deciziile sensibile: dacă anunțurile despre mutarea trupelor din regiune ajung la timp la Legislativ și dacă briefingurile oferă suficiente detalii pentru un control parlamentar real. Dincolo de diferențele de ton, atât republicanii, cât și democrații au cerut ca procesul de informare să fie transparent și previzibil, mai ales când mizele privesc flancul estic al NATO și poziționarea militară în Europa.
Pe fondul acestor acuzații și răspunsuri, rămân în discuție două teme: cât de rapid pot fi corectate canalele de comunicare dintre Pentagon și Congres și dacă pașii anunțați privind România vor fi recalibrați sau explicați mai pe larg în următoarele sesiuni de lucru. În așteptarea unor noi briefinguri, membrii comisiei pregătesc întrebări suplimentare despre calendar, impactul operațional și garanțiile pentru aliați.