Parlamentul României va adopta strategia națională de apărare pe care Administrația Prezidențială a pregătit-o, după un proces de consultare publică. Președintele Nicușor Dan vine, miercuri, în fața celor două camere reunite ale Parlamentului.
Președintele României, Nicușor Dan, susține începând cu ora 14.00 prezentarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 în cadrul ședinței comune a Camerelor Parlamentului.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 a fost discutată, în urmă, cu două zile și în ședința CSAT.
Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă.
O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere.
„Strategia exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către
binele public”, a declarat președintele Dan.
În cadrul ședinței CSAT de luni, membrii Consiliului au aprobat inclusiv Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării.
Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.
În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării.
Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională.
De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE. Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială.
Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști
Definirea, proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum și noile ținte de capabilități.
Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății.
În urma punerii în dezbatere publică a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, la Administrația Prezidențială au fost transmise o serie de comentarii, observații și propuneri, atât din partea societății civile, a cetățenilor, cât și a instituțiilor cu atribuții în zona apărării, securității naționale și politicii externe.
Contribuțiile au vizat atât fondul problematicilor de securitate expuse în Strategie, cât și forma de prezentare, evidențiind un interes sporit de a îmbunătăți documentul.
Având în vedere relevanța unor observații și propuneri, au fost operate mai multe modificări menite să clarifice anumite prevederi ale Strategiei, inclusiv de natură conceptuală. De asemenea, sugestiile primite au facilitat detalierea unor aspecte particulare din Strategie, permițând astfel detalierea unor mesaje cheie.
Multe dintre ideile propuse, chiar dacă nu au fost integrate în Strategie, vor contribui la fundamentarea acțiunilor din Planul de Implementare a acesteia.