Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, lansează un mesaj ferm către Uniunea Europeană, în contextul discuțiilor privind folosirea sau confiscarea activelor rusești înghețate. Oficialul de la Moscova califică ideea drept lipsită de temei juridic și avertizează că, dacă va fi aplicată, va genera reacții dure.
„UE nu are mijloace legale pentru a confisca activele ruseşti. O astfel de acțiune ar fi pur și simplu un furt”,
a declarat Zaharova, adăugând că orice astfel de decizie ar atrage „un răspuns dureros” din partea Rusiei.
Aceeași miză, o nouă formulă: ce propune UE
Pe fondul necesității de a sprijini financiar Kievul, la nivel european este analizată o schemă prin care soldurile de numerar rezultate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ar urma să fie direcționate către Ucraina sub forma unui „împrumut de reparație”, evaluat în jurul a 140 de miliarde de euro. Potrivit planului discutat, banii ar acoperi o parte consistentă din nevoile bugetare pe anii 2026–2027.
Chiar și așa, proiectul ridică multiple semne de întrebare: de la consistența bazei legale până la împărțirea riscurilor între statele membre. În interiorul blocului comunitar nu există încă un consens, iar capitalele analizează atent consecințele juridice și financiare ale oricărei decizii.
Reacții în capitalele europene
Belgia s-a poziționat în prim-planul discuției, întrucât o parte substanțială a activelor este gestionată la Euroclear, la Bruxelles. Premierul Bart De Wever a transmis că nu va susține proiectul fără garanții solide privind riscurile pe care le-ar asuma țara sa.
„Majoritatea activelor se află în Belgia, la Euroclear, și nu vedem temeiul juridic pentru o astfel de decizie. Aceste fonduri nu au fost atinse nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Temerea autorităților belgiene este că Bruxellesul ar putea deveni ținta unor acțiuni de retorsiune, fie ele legale sau economice, din partea Moscovei. Ulterior, Belgia a lăsat de înțeles că nu se opune categoric, dar cere garanții legale înainte de orice semnătură.
În paralel, scena europeană rămâne fragmentată. Lideri precum Viktor Orbán (Ungaria), Luc Frieden (Luxemburg) și Andrej Plenković (Croația) au semnalat preocupări similare legate de complexitatea juridică a demersului.
La nivelul dezbaterii politice din Germania, Friedrich Merz a admis că riscurile sunt reale, dar a indicat că există totuși deschidere pentru a avansa discuția:
„Împărtășesc îngrijorările premierului belgian, dar sunt încrezător că vom face un pas înainte.”
Șeful executivului finlandez, Petteri Orpo, a susținut că există deja o formulă „sustenabilă din punct de vedere juridic”, care ține cont inclusiv de cerințele exprimate la Bruxelles. Iar premierul suedez Ulf Kristersson a punctat direcția generală a negocierilor:
„Nu voi declara victoria până când nu vom termina, dar văd un sprijin foarte larg pentru utilizarea acestor fonduri în sprijinul Ucrainei.”
Pe acest fundal, Moscova reiterează că privește orice confiscare drept o „linie roșie” și promite măsuri pe măsură. Deși nu au fost oferite detalii despre natura exactă a „răspunsului dureros”, mesajele venite dinspre Ministerul de Externe al Rusiei indică o pregătire pentru acțiuni simetrice sau asimetrice, în funcție de formatul final al deciziei europene.
În următoarele săptămâni, liderii UE vor continua negocierile asupra cadrului legal și a împărțirii riscurilor, în timp ce piețele și instituțiile financiare implicate în administrarea activelor înghețate urmăresc cu atenție felul în care va fi calibrat mecanismul de finanțare propus.