Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și membru al Comisiei de la Veneția, explică pe înțelesul tuturor că documentul recent al Comisiei privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este o opinie consultativă, fără caracter obligatoriu. În același timp, el subliniază că hotărârile Curții Constituționale a României (CCR) au forță juridică superioară legii și nu pot fi etichetate drept „ilegale”.
Ce spune Tudorel Toader
În centrul mesajului său se află statutul deciziilor CCR și raportul cu eventualele recomandări ale experților europeni. Toader insistă că jurisdicția constituțională rămâne suverană în ordinea internă, iar orice analiză externă are rol de orientare, nu de constrângere. Pentru credibilitatea demersurilor publice, el cere explicarea completă a motivelor care au dus la anularea scrutinului.
„Hotărârile Curții Constituționale sunt mai puternice decât legea. Nu putem spune că o decizie a Curții este ilegală, dar este clar că sistemul trebuie îmbunătățit pentru a evita incertitudinile viitoare”, a subliniat Toader.
În aceeași linie, fostul ministru accentuează necesitatea de a pune la dispoziția cetățenilor întreaga argumentație a autorităților, nu doar fragmente din documente desecretizate.
„Statul român trebuie să facă publice toate motivele anulării, nu doar informațiile din documentele desecretizate. Doar astfel decizia poate fi clar verificată și interpretată”, a afirmat el.
Recomandările Comisiei de la Veneția
Potrivit lui Toader, raportul Comisiei a fost elaborat după decizia controversată a CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 și se concentrează pe standarde și bune practici pentru situații-limită. Mesajul central: asemenea măsuri trebuie să fie rare, motivate riguros și însoțite de un proces transparent. Comisia oferă repere, nu obligații, iar statele le folosesc de regulă pentru a-și alinia normele la principiile statului de drept.
„Este o opinie, nu o decizie. Opiniile Comisiei nu produc efecte juridice, dar sunt de regulă respectate de state pentru a armoniza standardele statului de drept și protecția drepturilor cetățenilor, inclusiv cele electorale.”
În viziunea lui Toader, tocmai caracterul consultativ al raportului îl transformă într-un instrument util pentru calibrări viitoare ale legislației și ale procedurilor administrative aplicate în timpul alegerilor.
Apel la transparență
Publicarea integrală a motivelor anulării este, spune Toader, cheia încrederii publice. O prezentare completă a raționamentului juridic, a probelor și a criteriilor folosite ar permite societății să evalueze corect proporționalitatea măsurii și ar reduce suspiciunile.
Reformarea regulilor electorale
Pentru a preveni impasuri similare, Toader vorbește despre nevoia unei modernizări profunde a cadrului normativ. În plan instituțional și legislativ, el enumeră direcții concrete:
- O instanță dedicată supravegherii organizării și validării alegerilor, cu competențe clar delimitate.
- Reguli clare pentru anulare, inclusiv criterii și mecanisme de control mai stricte, aplicabile uniform.
- Revizuirea Constituției, în special a prevederii care conferă CCR competența exclusivă în deciziile de anulare.
De ce contează acum
Explicațiile publice și eventualele ajustări legislative menționate de Toader vizează protejarea drepturilor electorale și creșterea corectitudinii procesului. Printr-un cadru mai limpede și proceduri previzibile, autoritățile ar putea gestiona mai bine momente de criză, menținând standarde ridicate de legitimitate democratică.
În plan practic, Toader leagă aceste propuneri de un obiectiv mai amplu: armonizarea cu standardele europene și consolidarea încrederii în instituțiile electorale. În această logică, revizuirea articolului constituțional privind atribuțiile CCR în materie de anulare rămâne una dintre pistele luate în calcul.