România se află în plin proces de dezbatere privind viitorul politicilor fiscale, iar tema impozitului minim pe cifra de afaceri a reaprins discuțiile dintre mediul de afaceri și autorități. Într-un mesaj transmis la lansarea studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a subliniat că statul are toate resursele pentru a construi un sistem fiscal modern și sustenabil, însă acest lucru nu se poate face fără transparență, expertiză și dialog real cu cei afectați.
„Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de încredere”
Mesajul șefului statului a fost citit de Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui interimar pentru relația cu mediul de afaceri, în cadrul evenimentului desfășurat miercuri în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.
Ilie Bolojan a arătat că politica fiscală trebuie construită pe principii ferme: predictibilitate, transparență și echitate. Acestea nu pot fi obținute, a spus el, decât prin dialog permanent și politici publice bazate pe dovezi. „Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este o măsură care trebuie analizată atent înainte de implementare. Avem nevoie de evaluări riguroase, sectoriale, pentru a înțelege efectele asupra economiei”, a punctat Bolojan.
Ce arată studiul: un miliard de euro adus la buget
Studiul realizat de The Tax Institute arată că impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea aduce la buget aproximativ un miliard de euro. În același timp însă, România pierde anual peste 9 miliarde de euro din cauza fraudei și a evaziunii pe TVA.
Potrivit statisticilor Comisiei Europene, țara noastră se află încă din 2015 pe primul loc în Uniune la decalajul încasărilor din TVA, cu un deficit uriaș de 36,7%. Spre comparație, Olanda are cel mai mic decalaj, de numai 0,2%.
„Impactul negativ al evaziunii asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. Trebuie să privim orice măsură fiscală nu doar din perspectiva veniturilor generate, ci și a efectelor secundare asupra mediului economic și a competitivității pe termen lung”, a avertizat Bolojan.
Dialog între stat, mediul academic și mediul privat
În mesajul său, președintele interimar a făcut apel la un parteneriat real între administrație, mediul academic și sectorul privat, subliniind că numai prin implicarea tuturor părților pot fi găsite soluții viabile.
„Invit experții din administrație, din universități și din mediul privat să participe la un dialog sincer. Numai împreună putem găsi soluții eficiente, bazate pe analize solide. România are nevoie de decizii gândite pe termen mediu și lung, nu de măsuri de urgență adoptate pentru moment”, a transmis Bolojan.
El a insistat că legislația fiscală trebuie să se înscrie pe un făgaș al parteneriatului și al dialogului constructiv, evitând măsurile grăbite care pot crea dezechilibre.
Riscul distorsionării pieței
Ilie Bolojan a atras atenția că impozitele pe cifra de afaceri, și nu pe profit, pot afecta principiile de neutralitate și proporționalitate ale sistemului fiscal. În special sectoarele cu marje mici de profit, investiții mari sau cicluri economice lungi ar putea fi serios lovite de o asemenea măsură.
„Realitatea ne arată că impozitele bazate pe cifra de afaceri pot distorsiona economia și pot crea bariere pentru investiții. România trebuie să construiască un cadru fiscal care să sprijine competitivitatea și să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a spus președintele interimar.
Evaziunea fiscală, adevăratul inamic
Un alt punct central al discursului a fost legat de evaziunea fiscală, considerată de Bolojan cel mai mare pericol pentru economia națională. Faptul că România pierde anual miliarde de euro doar din TVA arată dimensiunea unei probleme cronice.
„Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziție instrumentele pentru un sistem fiscal eficient, dar succesul depinde de colaborarea reală între instituții și de voința de a acționa pe baza unor analize serioase”, a precizat Bolojan.
România, între urgențe și planuri pe termen lung
În viziunea sa, România nu mai are nevoie de măsuri de urgență luate sub presiunea momentului, ci de politici fiscale cu viziune pe termen mediu și lung. „Avem nevoie de decizii care să reconstruiască încrederea între stat și mediul economic, bazate pe transparență și colaborare”, a concluzionat președintele interimar.
Principiile unui sistem fiscal sănătos
Ilie Bolojan a reiterat câteva dintre principiile fundamentale ale unei fiscalități echilibrate:
- Neutralitatea, pentru a nu avantaja sau dezavantaja sectoare în mod artificial;
- Proporționalitatea, astfel încât impozitele să fie corelate cu capacitatea economică reală;
- Sprijinirea competitivității, pentru a atrage investiții și a susține creșterea economică.
„România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, dar nu fără dialog, expertiză și măsurare. Este timpul ca încrederea dintre stat și mediul economic să fie reconstruită pe baze solide. Primii pași sunt transparența și colaborarea reală”, a conchis Ilie Bolojan.