Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat oficial Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002, ce vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Șeful statului reclamă probleme grave de constituționalitate, invocând lipsa de claritate și riscul unor interpretări abuzive.
CCR urmează să dezbată această sesizare pe 17 iulie 2025.
Legea prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare
Actul normativ aduce completări importante, inclusiv incriminarea organizațiilor cu caracter legionar, alături de cele deja menționate anterior – fasciste, rasiste și xenofobe. Noile prevederi stabilesc pedepse de la 3 la 10 ani de închisoare pentru inițierea, sprijinirea sau aderarea la astfel de organizații.
Totodată, sunt sancționate și distribuirea de materiale considerate a promova astfel de idei, cu pedepse cuprinse între 1 și 5 ani.
Problema de fond: termenii „legionar” și „fascist” nu sunt definiți clar
Președintele României susține că legea creează incertitudine juridică și riscuri pentru libertatea de exprimare. În sesizarea trimisă Curții, se atrage atenția că termenii utilizați – precum „legionar”, „fascist”, „materiale fasciste sau legionare” – sunt nedefiniți sau insuficient explicați, ceea ce ar putea duce la interpretări arbitrare.
„Noțiunea de organizație cu caracter legionar nu este clară. Nu se precizează dacă e vorba de denumirea organizației, scopurile sale, concepțiile membrilor sau acțiunile întreprinse. În plus, nici în Ordonanță, nici în Lege nu este definit cu exactitate ce înseamnă acest caracter legionar”, se arată în document.
Exemple controversate: inclusiv operele literare ar putea fi incriminate
Sesizarea prezidențială semnalează că, în lipsa unor delimitări clare, texte literare sau articole istorice care conțin idei considerate xenofobe ar putea fi încadrate abuziv în noile prevederi. Este menționat chiar cazul lui Mihai Eminescu, ale cărui scrieri au fost invocate ca exemplu de conținut susceptibil de a fi interpretat în mod problematic.
„Fără o clarificare a noțiunii de material fascist sau legionar, orice text care face referire la astfel de idei – inclusiv în scop academic sau literar – ar putea deveni ilegal. Asta creează un precedent periculos pentru libertatea de exprimare”, avertizează șeful statului.
Cine stabilește ce e „legionar”?
Un alt punct criticat este faptul că nu este indicată instituția competentă care poate decide dacă o organizație are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Această lacună legislativă poate duce la decizii contradictorii între instanțe sau între diverse autorități ale statului.
Legea, susținută de Silviu Vexler, contestată de AUR, SOS și POT
Inițiativa legislativă îi aparține deputatului Silviu Vexler și a fost votată de Senat și Camera Deputaților în luna iunie. Totuși, forma finală a stârnit reacții dure din partea opoziției parlamentare. Partidele AUR, SOS România și POT au contestat și ele legea la CCR, invocând încălcarea unor articole fundamentale din Constituție, cum ar fi:
- Dreptul la conștiință și la liberă exprimare (art. 29, 30)
- Dreptul la informație (art. 31)
- Egalitatea în drepturi și accesul liber la cultură (art. 16 și art. 33)
Ce urmează?
Curtea Constituțională va analiza toate sesizările pe 17 iulie. În funcție de decizie, legea ar putea fi întoarsă în Parlament pentru reexaminare sau declarată constituțională în forma actuală.