Care este legătura dintre transpirație și bolile de care suferi

În general, este normal să transpirăm mai mult decât de obicei atunci când este sezonul cald, când temperatura ambientală este crescută sau când susţinem un efort fizic (sport, activităţi casnice).

Însă când transpiraţia excesivă apare chiar şi în condiţii de temperatură normală şi în urma unor activităţi obişnuite, atunci vorbim despre hiperhidroză. Aceasta poate fi primară (idiopatică) sau secundară altor afecţiuni.

Medicul dermatolog Anca Proca explică pentru CSID de ce apare şi care poate fi remediul pentru transpiraţia excesivă.

Tipuri de hiperhidroză

Hiperhidroza primară afectează aproximativ 1-3 % din populaţie şi se clasifică, în funcţie de localizare, în:

hiperhidroză cranio-facială,

axilară,

palmo-plantară

sau mixtă.

Hiperhidroza cranio-facială (transpiraţia excesivă la nivelul scalpului şi feţei) poate avea implicaţii psiho-sociale puternice. Apariţia transpiraţiei în timpul şedinţelor, în timpul unui interviu, al unui discurs, poate fi resimţită ca fiind o situaţie extrem de jenantă, atât pentru pacient, cât şi pentru cei din jurul său.

Hiperhidroza severă afectează viaţa pacientului şi îi îngreunează contactele sociale şi profesionale. Spre deosebire de hiperhidroza palmo-plantară şi axilară, hiperhidroza cranio-facială este mai greu de ascuns şi de tratat.

Oricine suferă de hiperhidroză trebuie în primul rând să consulte un medic pentru a beneficia de un control medical complet şi pentru a se asigura că transpiraţia excesivă nu se datorează unei alte afecţiuni medicale sau unui efect secundar al unui medicament, iar atunci vorbim de hiperhidroza secundară.

Hiperhidroza secundară poate semnala o problemă de sănătate mai gravă şi trebuie luată în considerare întotdeauna prima dată.

Această condiţie poate apărea secundar următoarelor afecţiuni :

cancer (din cauza proceselor metabolice intensificate)

tulburări de anxietate

medicatie antalgică (tratamente pentru durere )

medicaţie antidepresivă

hipertiroidism

afecţiuni cardiace

hiperglicemie

afecţiuni pulmonare ( emfizem pulmonar )

menopauză ( fluctuaţii hormonale )

boala Parkinson

feocromocitom ( tumoră a glandei suprarenale )

acromegalie (afecţiune gravă care apare atunci cand corpul produce prea mulţi hormoni care controleaza creşterea)

accident vascular cerebral ( în special cele care afectează hipotalamusul )

injurii ale măduvei spinarii

tuberculoză sau alte infeţii cronice

endocardită

intoxicaţie cu mercur

gută

administrarea unor medicamente precum fizostigmina, pilocarpina, antidepresive triciclice, venlafaxina

Dacă se dovedeşte că transpiraţia excesivă este independentă de alte afecţiuni medicale sau de medicaţie, atunci este vorba despre hiperhidroză primară, de etiologie idiopatică (cauze necunoscute).

Se pare că glandele sudoripare din anumite zone sunt hiperactive sau hipersensibile la stimulii simpatici ai sistemului nervos vegetativ. Majoritatea pacienţilor prezintă antecedente în familie (cel puţin un membru al familiei suferă de hiperhidroză), acest fapt sugerând implicarea unui factor genetic în etiologia acestei afecţiuni.

Afecţiunea poate avea perioade liniştite sau exacerbate şi poate fi întreţinută de factori precum stresul, stările anxioase (frică, nelinişte), consumarea unor alimente picante, nicotina (fumatul) sau cafeina.

Tratamentul pentru hiperhidroză

Planul de tratament al hiperhidrozei focale cranio-faciale va fi similar cu cel utilizat în alte zone ale corpului unde predomină transpiraţia excesivă. În prima fază se recomandă utilizarea unor produse care se aplică local pe piele în zona transpiraţiei (soluţii topice), cum ar fi antiperspirantele comune, care conţin clorură de aluminiu (a se evita contactul cu ochii).

Ca şi în alte zone ale corpului, produsele antiperspirante puternice pot irita pielea feţei, a capului sau a scalpului , iar în cazul soluţiilor sub formă de spray există riscul ca acestea să intre în ochi şi să producă iritaţii oculare.

Dacă soluţiile topice antiperspirante nu funcţionează sau nu sunt tolerate, se recomandă injecţiile cu toxină botulinică (Botox). Un efect secundar al injecţiilor poate fi asimetria, în special a frunţii. Acest lucru se poate întâmpla dacă o parte din toxină difuzează în muşchii feţei.

Asimetria este, totuşi, temporară şi, dacă este necesar, poate fi echilibrată prin injecţii suplimentare cu Botox. De asemenea, la unii pacienţi mai apar migrenele.

,,Medicamentele sistemice (medicamente eliberate pe bază de reţetă, denumite anticolinergice) pot fi folosite în tratamentul transpiraţiei excesivă. Însă, din cauza efectelor secundare (gură uscată, vedere neclară, constipaţie), acestea nu pot fi administrate pe termen lung.

Cu toate acestea, ele pot fi utile pentru acei oameni care au o prezentare importantă sau un interviu de angajare şi doresc să-şi trateze temporar hiperhidroza pentru a preveni disconfortul.

O soluţie pe termen lung poate fi simpatectomia toracică endoscopică, prin care se ard, se taie sau se clampeaza nervii responsabili de apariţia hiperhidrozei.

Însă această variantă rămâne viabilă doar în cazul în care celelalte variante nu sunt satisfăcătoare, iar pacientul resimte un discomfort, iar asta pentru că în timp, după această intervenţie chirurgicală, poate apărea o transpiraţie excesivă, compensatorie, în alte zone ale corpului”, precizează dermatologul Anca Proca pentru CSID.

Se recomandă evitarea articolelor de îmbrăcăminte de culoare deschisă, în special a celor albe, care evidenţiază transpiraţia mai tare decât hainele de culoare închisă, şi a celor din materiale sintetice, care nu lasă aerul să pătrundă prin ţesătură şi împiedică evaporarea sudorii .

Ceaiul de salvie sau suplimentele de zinc pot ajuta la reducerea cantităţii de transpiraţie.