Maria Piloiu e învățătoare dimineața iar restul zilei ciobăniță la oi. Are două facultăți și iubește ceea ce face la stână
Maria Piloiu, e o tânără de 26 de ani care e învățătoare dimineața, iar restul zilei este ciobăniță la oi, împreună cu fratele ei. Aceasta a absolvit două facultăți, Litere și Științe Agricole, și spune că se împarte cu drag între cele două meserii. Cu toate acestea, Maria Piloiu e modestă și știe că diplomele nu i-ar ține de foame, dacă n-ar ști să muncească.
Are două facultăți, dar muncește la oi. Dimineața e învățătoare, iar în restul zilei ciobăniță în ferma familiei. Deși n-are decât 26 de ani, nu se vede trăind în altă parte decât la țară, printre animalele care îi sunt atât de dragi. E povestea Mariei Piloiu, care, împreună cu fratele ei au ales să ducă mai departe tradiția oieritului, să o upgradeze la prezent și să-și construiască viitorul pe ceea ce au învățat din trecut, de la bunici.
Maria Piloiu e învățătoare dimineața, iar restul zilei… ciobăniță la oiAcasă e acolo unde te simți cel mai bine, unde iarba e verde și sufletul liniștit. Acolo unde n-ai nevoie de palate ca să te simți împlinit. E gândul a doi tineri deștepți și frumoși pe care îi găsim în satul natal, muncind cot la cot cu părinții lor, ducând tradiția oieritului cu care au crescut mai departe, potrivit SKD.ro.
Maria are 26 de ani. A terminat două facultăți: Științe Agricole și Litere. De puțin timp este învățătoare la școala din satul Apoș. Se împarte cu drag între cele două meserii, cea de dascăl și cea de ciobăniță. Fiecare are farmecul ei și îi aduce satisfacții la fel de mari, chiar dacă nu e deloc ușor. Dimineața e la catedră. Aici îi învață pe cei mici să dezlege tainele cărților și să prindă drag de școală.
„Mă umplu cu energie de aici și merg la fermă și mă descarc acolo și fac un schimb de energie”, spune Maria.
Ziua începe dimineața devreme și se termină seara târziu. După școală, domnișoara învățătoare lasă catalogul și se întoarce la oi. Îi place să fie băciță și se mândrește cu asta. Maria merge la fermă unde lucrează cot la cot cu părinții și cu fratele ei. Fiecare are sarcinile lui și orice mână de lucru în plus e binevenită, mai ales că au o turmă de peste 700 de oi în grijă.
Maria e deșteaptă și modestă. Nu ține la etichetă și nici nu vrea să fie altfel decât e: o fată simplă de la țară, crescută la stână, înconjurată mereu de animale și care a învățat de la părinți că munca e mai presus de orice. Știe că diplomele nu i-ar ține de foame, dacă n-ar ști să muncească.
Cei doi frați își găsesc fericirea la țară, muncind la oiCălin, fratele Mariei, a terminat și el Facultatea de Științe Agricole, iar acum e masterand. Asta nu-l împiedică să muncească toată ziua la fermă, să fie când pe tractor, când în saivan. Tânărul vrea să ducă mai departe tradiția familiei, dar încearcă să se adapteze vremurilor moderne și să dezvolte ferma. Să îmbine trecutul cu viitorul și să fie la curent cu tot ce înseamnă tehnologie, ca să-și poată ușura munca.
Cu bani europeni a reușit să-și ia utilajele de care familia avea absolută nevoie la fermă. Recunoaște că i-a fost greu să-și convingă părinții să țină pasul cu vremurile. Tot ce fac, fac pentru că așa simt, nu pentru că i-ar obliga cineva. Sunt conștienți că acum își construiesc viitorul, pe un trecut cu principii sănătoase. Aici, munca începe de dimineață și se termină seara târziu. Toată treaba se face în familie și nu e loc de răgaz. E rostul lor, locul și energia de care au nevoie.
Pentru ei cea mai frumoasă viață e aici unde au crescut, între câmpurile astea întinse și dealurile pline de animale. Aici se simt liberi și chiar dacă nu le e mereu ușor, viața are un alt sens și un alt ritm. Așa au crescut și nu se văd trăind în altă parte.
