Declarațiile făcute la Conferința de Securitate de la Munchen arată o schimbare de ton în relația dintre Statele Unite și Europa, într-un moment extrem de sensibil pentru securitatea continentului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat că discursul ce urmează să fie susținut de secretarul de stat american, Marco Rubio, va continua să pună presiune asupra europenilor pentru a-și asuma un rol mult mai important în cadrul alianței.
Rutte a subliniat că această presiune ar putea avea un efect dublu: pe de o parte, obligă statele europene să investească mai mult în apărare, iar pe de altă parte consolidează ancorarea SUA în NATO. El a precizat că majorarea cheltuielilor nu este determinată exclusiv de solicitările Washingtonului, ci și de amenințarea tot mai activă a Rusiei, în special în zona arctică.
Germania trimite avioane de luptă în Groenlanda, în misiune NATO
În paralel cu dezbaterile politice, Germania a făcut un pas concret în teren. Ministrul apărării, Boris Pistorius, a anunțat că patru avioane Eurofighter și un avion de transport Airbus A400M au fost trimise pentru a participa la misiunea NATO „Arctic Sentry”.
Aeronavele au decolat de la baza Neuburg an der Donau și din Wunstorf, având misiunea de a consolida prezența aliată în nordul extrem. De la 1 martie, Germania va avea și un ofițer de legătură la Comandamentul Nordic comun din Nuuk, Groenlanda.
Măsura vine într-un context tensionat, după ce fostul președinte american Donald Trump și-a exprimat intenția de a impune controlul SUA asupra Groenlandei, teritoriu aflat sub administrație daneză. Berlinul transmite astfel un mesaj clar de solidaritate și prezență activă în regiune, unde Flota Nordică a Rusiei este extrem de activă.
Tensiuni între UE și SUA pe tema reformei ONU
Schimbul de replici dintre Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, și ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a evidențiat diferențele de viziune dintre cele două maluri ale Atlanticului.
Kallas a atras atenția că orice reformă a ordinii internaționale trebuie să respecte principiul egalității dintre state. În replică, Waltz a susținut că SUA au suportat o povară financiară disproporționată în cadrul ONU și că organizația trebuie „pusă la dietă”, pentru a reveni la misiunea sa fundamentală de menținere a păcii.
Mesajul transmis de partea americană este clar: Washingtonul își menține angajamentul față de apărarea Europei, dar așteaptă o asumare mai fermă din partea celor 450 de milioane de cetățeni europeni, care dispun de o economie comparabilă cu cea a SUA.
Merz: „O lume în care puterea face dreptatea este un loc întunecat”
Cancelarul german Friedrich Merz a avut unul dintre cele mai ferme discursuri ale conferinței. El a criticat tendințele hegemonice și a subliniat că Germania nu susține o politică a marilor puteri în Europa, ci o conducere prin parteneriat.
Merz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a anunțat intenția de a transforma Bundeswehr în cea mai puternică armată convențională din Europa. De asemenea, a deschis discuția privind consolidarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la asistența reciprocă în caz de atac armat, fără a înlocui însă NATO.
Într-un avertisment cu greutate istorică, liderul german a reamintit că Germania cunoaște consecințele unei lumi în care forța înlocuiește dreptul, făcând trimitere la lecțiile dramatice ale secolului XX.
În ansamblu, mesajele de la Munchen conturează o realitate nouă: Europa este chemată să devină un pilon strategic mai autonom, în timp ce SUA își redefinește rolul global. Într-un context marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile din Arctica, relația transatlantică intră într-o etapă de recalibrare profundă.