Într-o perioadă în care fiecare decizie despre bani publici aprinde instant discuții, un subiect revine în centrul scenei cu o încărcătură greu de ignorat: pensiile din sistemul de justiție. Iar numele lui Ilie Bolojan apare, din nou, în mijlocul unei mișcări care riscă să schimbe echilibrul dintre drepturi, presiune politică și termene asumate.
De data aceasta, miza nu e doar internă. În spatele ușilor închise, calendarul e strâns, iar discuția despre „cine cedează primul” capătă o greutate aparte: Guvernul vrea să se miște repede, dar are nevoie de pași formali fără sincope. Orice întârziere poate costa, iar această frază devine un refren în fiecare intervenție publică.
De ce se grăbește Guvernul
Totul se joacă pe un fir subțire între proceduri și deadline-uri. Documentul urmează să ajungă la Consiliul Superior al Magistraturii, iar premierul a transmis că vrea un răspuns mai rapid decât termenul standard prevăzut de lege. Motivul e limpede: România nu își permite să depășească o dată-limită legată de PNRR, fixată la 28 noiembrie.
În aceeași logică a vitezei, Guvernul și-a setat și instrumentul politic cel mai greu: asumarea răspunderii. Asta înseamnă că proiectul nu va fi tratat ca o simplă temă de dezbatere, ci ca un test de forță și disciplină politică, într-o săptămână care se anunță tensionată.
În mesajul său, Ilie Bolojan a legat explicit urgența de riscul financiar pentru țară și a aruncat responsabilitatea în terenul tuturor instituțiilor care trebuie să miște piesele la timp.
„Sper ca toți cei responsabili să facă ce depinde de ei pentru a evita pierderi pentru România”
Ce se schimbă în culise
În paralel, Executivul a dus discuția și spre alt front sensibil: cheltuielile cu personalul. Mesajul a fost că ministerele vor trebui să își ajusteze bugetele de salarii pentru anul următor, cu o reducere care poate ajunge până la 10%, incluzând sporuri și prime. Aici apare marea neliniște: cine taie, de unde taie și ce reacție stârnește în lanț.
Bolojan a încercat să fixeze o linie de argument: mai puțină risipă, mai multă credibilitate, costuri mai mici de împrumut. A mers chiar mai departe și a vorbit despre economii de aproximativ 700 de milioane de lei obținute în ultimele luni, ca semn că direcția ar fi deja pornită.
„Unele instituții pot reduce personal, altele pot interveni asupra sporurilor. Este important să ținem aceste costuri sub control pentru a crește credibilitatea țării și a reduce dobânzile la care ne împrumutăm”
Problema e că, înainte ca lucrurile să fie clarificate, în coaliție au circulat mesaje contradictorii, iar această confuzie a alimentat rapid scenarii despre tăieri și blocaje. Ca să stingă temerile dintr-o zonă extrem de sensibilă social, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că în privința învățământului preuniversitar nu sunt avute în vedere reduceri de bugete sau măsuri care să afecteze finanțarea școlilor.
În acest tablou, Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege privind pensiile magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare, iar față de varianta inițială perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani a fost extinsă la 15 ani (de la 10), la solicitarea reprezentanților magistraților, în timp ce rămâne în picioare plafonarea la maximum 70% din ultimul salariu net, cu angajarea răspunderii anunțată pentru săptămâna viitoare.