Un demers politic cu miză majoră a fost declanșat în Parlament, unde un grup de deputați și senatori a depus oficial o cerere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Documentul a fost înaintat conducerii celor două Camere ale Legislativului, fiind adresat președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Inițiativa aparține senatorului Ninel Peia, în calitate de reprezentant al grupului PACE – Întâi România, iar solicitarea se bazează pe articolul 95 din Constituție, care reglementează procedura de suspendare a șefului statului în cazul săvârșirii unor fapte considerate grave.
Acuzații de ingerință în justiție și încălcarea Constituției
În documentul depus la Parlament sunt formulate acuzații extrem de serioase, autorii susținând că, în ultimele zile, președintele României ar fi depășit limitele atribuțiilor sale constituționale. Potrivit semnatarilor, Nicușor Dan ar fi intervenit în mod direct în activitatea sistemului judiciar, prin declarații publice critice la adresa magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii.
Textul cererii afirmă explicit că aceste poziționări publice ar reprezenta o ingerință în justiție și o amenințare la adresa independenței acesteia, principiu fundamental al statului de drept. Autorii mai susțin că președintele ar fi depășit rolul său constituțional de mediator între puterile statului, sfidând atribuțiile CSM, instituție care are, conform Constituției, rolul de garant al independenței justiției.
Referendumul pentru magistrați, punctul central al controverselor
Unul dintre cele mai sensibile și contestate aspecte invocate în cererea de suspendare este intenția anunțată de președinte de a organiza un referendum adresat magistraților, care ar viza modul de funcționare al CSM. Inițiatorii cererii califică această inițiativă drept „extrem de gravă” și incompatibilă cu prevederile constituționale.
Potrivit documentului, o astfel de consultare ar reprezenta o formă de presiune directă asupra sistemului judiciar și ar submina autoritatea CSM, care, conform articolului 133 din Constituție, trebuie să funcționeze independent de orice influență politică sau instituțională.
Semnatarii consideră că simpla propunere a unui asemenea referendum ar putea afecta grav percepția publică asupra imparțialității justiției și ar crea un precedent periculos în raporturile dintre puterile statului.
Structura cererii de suspendare
Documentul este organizat pe trei capitole principale, fiecare detaliind un set distinct de acuzații:
I. Atacuri asupra independenței justiției
Autorii susțin că președintele ar fi contestat public autoritatea și deciziile CSM și că ar fi anunțat inițiative care încalcă autonomia unui organ constituțional. Aceste acțiuni ar fi generat presiuni asupra magistraților și ar fi afectat încrederea publicului în actul de justiție.
II. Încălcarea separației puterilor în stat
În acest capitol se afirmă că președintele ar fi încercat să influențeze atât decizii judiciare, cât și procese legislative, fapt ce ar destabiliza echilibrul instituțional și ar crea un precedent periculos pentru funcționarea democratică a statului.
III. Încălcarea atribuțiilor prezidențiale
Cererea invocă articolele 80 și 95 din Constituție, care stabilesc rolul președintelui ca garant al respectării Constituției și mediator între puterile statului. Semnatarii susțin că acțiunile lui Nicușor Dan ar contraveni acestor obligații și ar afecta grav funcționarea normală a instituțiilor fundamentale ale statului.
Un demers cu implicații politice majore
Depunerea acestei cereri deschide un nou capitol tensionat pe scena politică românească și ar putea declanșa o procedură complexă, cu implicații constituționale și politice semnificative. Rămâne de văzut dacă inițiativa va întruni susținerea necesară în Parlament și care va fi reacția oficială a președintelui în fața acuzațiilor formulate.