România se confruntă cu un val fără precedent de pensionări în magistratură, generat de incertitudinea privind viitoarea reformă a pensiilor de serviciu. Spectrul creșterii vârstei de pensionare îi determină pe tot mai mulți judecători și procurori să profite de legislația actuală și să își depună dosarele de pensionare înainte ca noile reguli să intre în vigoare.
În acest context, Nicușor Dan se vede pus aproape săptămânal în situația de a semna decrete de eliberare din funcție, care scot din sistem magistrați cu vârste cuprinse între 45 și 50 de ani. Șeful statului nu are, din punct de vedere constituțional, posibilitatea de a bloca acest fenomen, chiar dacă efectele asupra justiției sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.
Reforma pensiilor magistraților și haosul din sistem
Pensionarea magistraților se află într-un amplu proces de reformă, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani (de la 48–50 de ani în prezent), majorarea vechimii necesare la 35 de ani și o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani. De asemenea, pensia de serviciu ar urma să fie plafonată la cel mult 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Problema este că întregul pachet legislativ se află, în acest moment, pe masa Curtea Constituțională a României, care a amânat deja de mai multe ori pronunțarea, stabilind un nou termen pentru data de 11 februarie. Această incertitudine a creat un adevărat blocaj, iar magistrații aleg în număr mare să iasă la pensie pe vechile reglementări, mult mai avantajoase.
Președintele, fără pârghii reale
Surse din sistem arată că Nicușor Dan a încercat să tempereze fenomenul, atât prin întârzierea semnării unor decrete, cât și prin discuții directe cu reprezentanți ai magistraturii. Intervenția Consiliului Superior al Magistraturii a clarificat însă situația: președintele este obligat să respecte procedura legală și să semneze decretele de pensionare, indiferent de impactul sistemic.
Un exemplu recent este decretul semnat joi, 29 ianuarie 2026, privind eliberarea din funcție, prin pensionare, a doamnei Lascu Elena, judecător la Judecătoria Corabia și delegată în funcția de președinte al instanței, începând cu aceeași dată.
Avertisment dur de la Palatul Victoria
Situația are și consecințe financiare majore. Ilie Bolojan a avertizat public că întârzierea deciziei Curții Constituționale riscă să coste România peste 200 de milioane de euro, bani reținuți în cadrul unui jalon legat de pensiile magistraților.
„Dacă întârzie decizia Curții Constituționale, vom intra într-o zonă în care nu mai putem recupera cei peste 200 de milioane de euro reținuți. Există o perioadă limitată în care mai putem răspunde la clarificări, dar dacă problema nu se tranșează, acesta va fi un efect foarte probabil”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că lipsa unei decizii clare afectează grav predictibilitatea bugetară și capacitatea Guvernului de a construi politici fiscale coerente. În lipsa unor legi clare cu impact bugetar, statul este forțat să funcționeze într-o zonă de improvizație, cu riscuri majore asupra stabilității economice și a costurilor de finanțare ale României.
CCR amână din nou
Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra obiecțiilor de neconstituționalitate privind Legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Judecătorii constituționali au invocat necesitatea întreruperii deliberărilor pentru studierea unor aspecte suplimentare și a unei expertize contabile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. La ședință au participat toți cei nouă judecători ai CCR.
Un sistem sub presiune
Între timp, justiția românească se confruntă cu un risc real de blocaj: plecări masive din sistem, dosare numeroase pe rol și un deficit tot mai mare de personal. Dacă situația se prelungește, efectele se vor resimți direct în durata proceselor și în capacitatea instanțelor de a funcționa normal.
În lipsa unei decizii rapide și clare, fenomenul pensionărilor accelerate riscă să paralizeze sistemul judiciar, iar președintele României rămâne, practic, un simplu semnatar al unor decrete pe care nu le poate opri.