Share
Președintele României, Nicușor Dan, anunță că a demarat un amplu proces de analiză privind implicațiile pe care aderarea la noul „Consiliu pentru Pace”, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, le-ar putea avea pentru statul român. Subiectul este tratat cu prudență la nivelul Administrației Prezidențiale, având în vedere angajamentele internaționale deja asumate de România.
Nicușor Dan salută inițiativa lui Donald Trump, dar cere o analiză aprofundată
Prin intermediul unui comunicat oficial, Administrația Prezidențială a transmis că șeful statului român salută inițiativa americană privind promovarea păcii și securității internaționale, însă nu a luat încă o decizie privind participarea României la acest nou format.
„Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore.
În acest context, Președintele României a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene.”, transmite Administrația Prezidențială a lui Nicușor Dan.
Compatibilitatea cu angajamentele internaționale ale României
Potrivit comunicatului oficial, analiza vizează în mod direct gradul de compatibilitate dintre noul Consiliu pentru Pace și obligațiile internaționale existente ale României. Este avut în vedere modul în care o eventuală aderare s-ar raporta la rolul României în ONU, OSCE și Uniunea Europeană.
„Această evaluare are ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.”, se încheie comunicatul.
Ce este Consiliul pentru Pace propus de Donald Trump
Consiliul pentru Pace, cunoscut oficial sub numele de Board of Peace, a fost propus inițial în septembrie 2025 și lansat oficial pe 15 ianuarie. Inițiativa face parte dintr-un plan amplu de 20 de puncte care urmărește încetarea ostilităților dintre Israel și Hamas și stabilizarea regiunii.
Board-ul ar urma să fie format din 15 membri și să aibă un rol de supraveghere strategică, dar și de mobilizare a resurselor pentru reconstrucția zonelor afectate de conflict, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Structura controversată a Board of Peace
Documentele apărute recent indică o structură neobișnuită a noului consiliu. Statele care doresc un loc permanent ar trebui să contribuie fiecare cu un miliard de dolari, în timp ce Statele Unite, în calitate de inițiator, nu ar urma să plătească nicio contribuție financiară. Donald Trump ar deține funcția de președinte al consiliului.
Printre invitați se numără și lideri controversați. Președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație directă, Donald Trump afirmând că „Crimeea este la fel de importantă pentru securitatea Rusiei precum Groenlanda pentru cea a SUA”.
Reacția Ucrainei și tensiunile internaționale
Această paralelă a generat reacții dure la Kiev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa nu va participa la Consiliul pentru Pace dacă Rusia este inclusă, avertizând asupra riscului de legitimare a agresiunii rusești.
Poziții divergente în Europa și presiuni economice
Reacțiile internaționale la inițiativa lui Donald Trump sunt împărțite. Israelul a fost invitat să participe pentru a supraveghea următoarea etapă a planului de pace. În schimb, Franța, prin președintele Emmanuel Macron, a refuzat invitația, fiind urmată de Norvegia și Olanda, care consideră că noul consiliu ar putea submina multilateralismul european.
Peste 60 de state au primit invitații, însă doar câteva par dispuse să negocieze condițiile financiare, printre ele fiind menționat și premierul Ungariei, Viktor Orban. Donald Trump a amenințat inclusiv cu impunerea unor tarife de 200% pe vinul francez pentru a forța aderarea unor aliați, escaladând astfel tensiunile comerciale.
România, între prudență diplomatică și angajamentele globale
În acest context internațional complicat, poziția exprimată de Nicușor Dan indică o abordare precaută. România analizează cu atenție implicațiile politice, financiare și strategice ale participării la Consiliul pentru Pace, înainte de a lua o decizie oficială. Până la finalizarea evaluării, Administrația Prezidențială transmite că prioritatea rămâne respectarea angajamentelor internaționale și contribuția responsabilă la menținerea păcii și securității globale.