Moscova, potrivit documentului, a trecut de la mesaje propagandistice nedisimulate, uşor de identificat, la operaţiuni mult mai subtile şi sofisticate, prin utilizarea unor surse occidentale pentru legitimarea naraţiunilor ostile,
acoperiri comerciale sau civice, tehnologii de automatizare şi inteligenţă artificială, microtargetare prin colectarea de date online şi migrarea rapidă a infrastructurii digitale după expunerea publică.
Raportul arată că manipularea informaţională nu vizează doar publicul din Republica Moldova, ci şi populaţia statelor membre ale Uniunii Europene. Scopul este crearea unor percepţii negative despre Republica Moldova pentru a diminua disponibilitatea liderilor europeni de a susţine Chişinăul.
În acest sens, în spaţiul informaţional al UE sunt promovate narative denigratoare prin intermediul unor actori proxy sau al organizaţiilor şi liderilor de opinie care simpatizează Federaţia Rusă, notează agenţia de presă citată.
Un exemplu relevant este activitatea reţelei internaţionale pro-ruse STORM-1516, afiliată Kremlinului, care produce şi distribuie naraţiuni fabricate, inclusiv deepfake-uri şi materiale video regizate.
Acestea sunt amplificate prin conturi cu audienţă mare, conturi plătite şi media terţe, cu scopul de a discredita Republica Moldova la nivel internaţional, de a submina imaginea sa externă şi de a eroda sprijinul partenerilor occidentali, în special în perioadele electorale.
Documentul evidenţiază de asemenea utilizarea deliberată a unor think-tank-uri şi organizaţii civice occidentale aliniate ideologic Kremlinului pentru a introduce mesaje anti-europene în spaţiul informaţional moldovean. Un caz documentat este promovarea raportului „A Shield Against Democracy:
How the Democracy Shield Protects the EU from the Electorate”, publicat de think-tank-ul MCC Brussels şi semnat de academicianul Norman Lewis, cunoscut pentru poziţiile sale anti-UE. Documentul susţine, în mod manipulator, că iniţiativele europene de protejare a democraţiei ar reprezenta forme de cenzură şi ingerinţă politică.
Raportul a fost rapid preluat şi amplificat de actori politici şi instituţii media din Republica Moldova aliniate agendei pro-ruse, fiind folosit ca „validare occidentală” pentru naraţiuni anti-europene deja existente.
CCSCD mai atrage atenţia asupra exploatării simbolurilor oficiale ale republicii în scopuri frauduloase. În octombrie 2025 a fost documentată o campanie de fraudă digitală care utiliza imaginea preşedintei Republicii Moldova, a Ministerului Finanţelor şi a băncii MAIB pentru promovarea unor scheme financiare false.
Au fost identificate cel puţin 11 site-uri active, construite pe aceeaşi infrastructură tehnică, menite să obţină ilegal beneficii materiale şi date personale, dar şi să submineze încrederea publicului în instituţiile statului.
Raportul concluzionează că acţiunile de manipulare informaţională reprezintă un efort coordonat, persistent şi adaptiv, cu impact direct asupra rezilienţei democratice a Republicii Moldova.
Scopul nu este doar influenţarea opiniei publice, ci degradarea capacităţii societăţii de a distinge adevărul de minciună, afirmă autorii documentului.