16 ianuarie 2026. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat public de ce prima zi de concediu medical nu mai este remunerată. Potrivit acestuia, măsura are rolul de descurajare a solicitărilor nejustificate, pe fondul unui fenomen de abuz asupra sistemului. În viziunea sa, numărul mare de concedii medicale acordate fără cauză reală a împovărat bugetul, fiind invocată o „notă de plată” de aproximativ 1,2 miliarde de lei în 2025 pentru cazurile considerate fictive.
De ce s-a decis ca prima zi să fie neplătită
Executivul a introdus regula prin care prima zi neplătită devine un filtru rapid: cei care au motive medicale reale vor continua demersul, în timp ce solicitările „de ocazie” ar urma să scadă. Rogobete arată că, în percepția autorităților, un număr semnificativ de angajați au profitat de flexibilitatea existentă, transformând concediul medical într-un instrument de evitare a muncii, nu de tratare a unei afecțiuni.
Ministrul susține că decizia are temei în cifre și în experiențe deja aplicate în alte sisteme europene. El argumentează că măsura este menită să reducă volumul total de zile cerute fără justificare medicală solidă, ceea ce ar aduce o scădere a presiunii administrative și financiare asupra sistemului public. „În spatele acestei opțiuni există atât calcule, cât și comparații cu practici din alte state”, este ideea pe care o transmite oficialul.
„În primul rând această practică nu este doar în România și nu s-a întâmplat aici doar pentru prima dată. Nu este o idee fără fundament sau cifre în spate. În multe țări din UE, prima, a doua și chiar a treia zi de concediu medical nu sunt plătite de nimeni.
Da, sigur că oamenii sunt îndreptățiți să ducă discuția în această direcție. Repet, România nu va fi singura țară care nu plătește prima zi de concediu. Portugalia nu plătește primele două zile. În Franța nu se plătesc primele două zile. În Belgia, în funcție de tipul de asigurare, nu se plătește prima, a doua sau a treia zi, deci practic asta se întâmplă peste tot”.
Rogobete subliniază că, deși măsura poate stârni nemulțumiri, e construită ca răspuns la o problemă „cronică” a sistemului: concediile fictive. În imediata aplicare, autoritățile mizează pe o scădere a numărului de zile raportate, un control mai bun al cheltuielilor și o repartizare mai echitabilă a resurselor către pacienții care au, într-adevăr, nevoie de sprijin.
Cum procedează alte state din UE și care e miza pentru România
Oficialul face trimitere la practici similare în alte țări europene. În Portugalia, primele două zile nu sunt plătite; în Franța, de asemenea, primele două zile rămân fără indemnizație; iar în Belgia, în funcție de tipul de asigurare, pot fi neplătite prima, a doua sau a treia zi. Astfel de exemple sunt utilizate pentru a arăta că România nu introduce o regulă izolată, ci una care urmărește alinierea la tendințe europene deja validate.
Scopul declarat este să se reducă numărul de zile de concediu medical nejustificate și să se limiteze abuzurile, cu efect direct asupra sustenabilității financiare a sistemului. În plan social, însă, decizia deschide o dezbatere: o parte dintre salariați se tem că sunt penalizate și cazurile legitime, mai ales când o afecțiune impune odihnă de scurtă durată. Pe de altă parte, susținătorii măsurii afirmă că un filtru minimal – o zi neplătită – este un compromis acceptabil pentru a proteja resursele publice.
Ce urmează va depinde de aplicarea practică: verificări mai ferme, controale medicale riguroase și o comunicare clară privind situațiile particulare. În spațiul public se așteaptă clarificări tehnice asupra procedurilor, astfel încât angajatorii și angajații să înțeleagă aceeași regulă și să evite interpretările contradictorii.
Reacțiile rămân mixte, iar discuțiile vor continua pe măsură ce datele despre impact vor apărea în lunile următoare, odată cu raportările pe 2026 și cu eventualele ajustări pe care le vor propune autoritățile, organizațiile profesionale și sindicatele.