Guvernul condus de Ilie Bolojan analizează majorarea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști. Măsura a fost evocată miercuri, 14 ianuarie 2026, ca instrument principal pentru temperarea cheltuielilor din structurile de forță ale statului.
Șeful Executivului a explicat că obiectivul este reducerea presiunii bugetare, fără a recurge la concedieri, ci prin „reguli de bun-simț” aplicate etapizat în sistemele unde statul are cele mai consistente costuri cu personalul.
„Controlul cheltuielilor îl faci prin creșterea vârstei de pensionare”
În această logică, guvernul ia în calcul ajustări care să privească întregul ansamblu de forțe: Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MApN), precum și serviciile de informații și protecție – SRI și SPP. Potrivit lui Bolojan, optimizarea ar urma să se facă printr-o modificare a pragului de pensionare, coroborată cu reguli uniforme în toate aceste instituții.
Ce propune Guvernul
Planul aflat în discuție vizează creșterea graduală a vârstei de retragere din activitate pentru personalul militar și din poliție, în așa fel încât sistemele să rămână funcționale, iar impactul asupra carierelor să fie predictibil. Autoritățile spun că nu se urmărește o „tăiere” a posturilor, ci o reașezare a ritmului în care angajații pot părăsi sistemul.
Premierul a sugerat că regulile ar trebui să fie coerente și ușor de aplicat, pentru a evita interpretările diferite între instituții. Se are în vedere un cadru unitar pentru stabilirea eligibilității la pensie, astfel încât toți cei din MAI, MApN, SRI și SPP să știe din timp care sunt pașii de urmat.
Executivul insistă că abordarea va fi una pragmatică: se mizează pe o combinație de criterii profesionale și pe un calendar etapizat, pentru a păstra capacitatea operațională a structurilor de ordine publică și apărare. Ideea centrală rămâne că, prin extinderea perioadei de activitate, statul poate diminua presiunea pe buget fără a afecta funcțiile critice.
Ce se întâmplă cu cei eligibili acum
Pentru angajații care îndeplinesc deja condițiile de retragere, premierul anunță măsuri tranzitorii, pe modelul propus recent pentru magistrați. Cu alte cuvinte, cei aflați la limita pensionării nu ar urma să piardă beneficiile dobândite.
„Cei care se pot pensiona își pot menține actualele drepturi, indiferent cât mai lucrează”
Această formulă are rolul de a oferi predictibilitate și de a preveni o eventuală „migrație” bruscă spre pensie, care ar lăsa descoperite posturi esențiale din apărare și ordine publică. Practic, cei care pot ieși acum din sistem vor avea posibilitatea să rămână activi fără a-și periclita drepturile deja acumulate.
Oficialii vorbesc și despre „reguli de bun-simț” care să guverneze această tranziție: proceduri administrative clare, termene explicite, informarea prealabilă a personalului și coordonare interinstituțională, pentru a evita discrepanțe între MAI, MApN, SRI și SPP. Miza este ca niciun angajat să nu fie pus în situația de a lua decizii în absența unor repere ferme.
În plan tehnic, ministerele de linie sunt așteptate să transmită propunerile privind calendarul de aplicare, criteriile de etapizare și eventualele categorii exceptate, astfel încât proiectul final să reflecte specificul fiecărui corp profesional.
Următoarele zile ar putea aduce detalii suplimentare despre mecanismul exact de implementare și despre perioada de consultare cu sindicatele și structurile asociative din sistemul de apărare și ordine publică.