Bărbatul a clipit de câteva ori, ca și cum ar fi încercat să-și adune lumea înapoi. Privirea i s-a fixat pe fața ei, confuză, dar atentă. — Cine… cine sunteți? a murmurat, cu voce răgușită. — Cineva care vrea să ajungă acasă la o oră decentă, a răspuns Valeria fără să zâmbească. Stați liniștit. Ambulanța … Citește mai mult
— Cum vă cheamă? — a întrebat Ilie, fără să se uite direct la ei. — Eu sunt Ioan… — a spus bătrânul, cu voce slabă. — Iar ea e Elena, soția mea. Ilie a dat din cap scurt. A turnat apă caldă într-o cană ciobită și i-a întins-o lui Ioan. — Beți încet. Bătrânul … Citește mai mult
Ploua în continuare, dar parcă nu la fel de tare. Marian stătea întins pe mal, cu paltonul ud lipit de el, simțind fiecare bătaie a inimii ca pe o lovitură. Întorcea capul încet, de teamă să nu amețească din nou. Fetița era acolo. Mică. Murdară. Cu hainele rupte și prea subțiri pentru vremea aceea. — … Citește mai mult
Samu s-a ridicat încet. Oamenii încă râdeau, dar râsetele lor se auzeau de parcă veneau dintr-o altă lume. A întins mâna și a prins frâiele cu o grijă aproape sfioasă, de parcă se temea să nu sperie animalul. Calul a clipit încet, cu ochiul lui bun, și a tras aer adânc, ca un oftat. — … Citește mai mult
Elena a simțit cum i se taie picioarele. A făcut un pas înapoi și s-a sprijinit de perete, respirând sacadat. Mintea îi alerga haotic. Sânge. Pene. Patul. Nunta. Ce făcuseră copiii ăștia în casa ei? — Maica Domnului… — a șoptit, cu voce stinsă. Primul gând a fost să țipe, să cheme vecinii, să sune … Citește mai mult
…L-am ținut ridicat, iar vântul ușor i-a mișcat colțul, ca și cum și el voia să vorbească. — Mi s-a spus să nu-l deschid decât dacă va veni ziua în care copiii mei vor fi răniți de adevăruri spuse pe jumătate. Sorina a râs scurt. — Iar începi cu teatru ieftin? — Nu, am răspuns … Citește mai mult
Andrei s-a întors într-o seară de vineri, obosit, cu geanta de voiaj în mână și zâmbetul acela care mereu mă făcea să mă simt acasă. Când m-a sunat să mă întrebe unde sunt, i-am spus adevărul. Nu tot. Doar atât cât să vină. Ne-am întâlnit la mica garsonieră închiriată. A privit în jur, confuz. — De … Citește mai mult
Holul hotelului devenise brusc prea mic pentru Toma. Oamenii treceau pe lângă ei, roți de trolere foșneau pe marmură, dar pentru el totul era un zgomot surd, ca sub apă. Irina i-a făcut un semn discret recepționerei. — Vă rog să anulați rezervarea domnului Brîndușa. Și să blocați cardul folosit. — Desigur, doamnă, a răspuns femeia, fără … Citește mai mult
Când mașina tatălui a intrat pe drumul de pământ al satului, acesta a strâns volanul cu nervi. În mintea lui era deja pregătit discursul. Se aștepta să-și găsească fiul slab, neîngrijit, nervos, gata să cedeze. Curtea casei era mică, dar curată. Gardul vopsit recent. O poartă simplă, din lemn. Tatăl se opri brusc când văzu … Citește mai mult
Isabela a strâns mai tare geanta udă în mână. Nu a spus nimic. Nu a țipat. Nu a plâns în fața lor. A ridicat privirea și l-a privit pe Iulian drept în ochi. În acel moment, el a râs. Un râs scurt, superior. — Ce faci, te-ai blocat? Du-te și usucă-te, a zis el, întorcându-se … Citește mai mult