Un nou proiect de lege inițiat de parlamentari ai Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) stârnește controverse majore în sistemul judiciar. Documentul, semnat de 43 de deputați și senatori, prevede introducerea obligativității ca judecătorii și procurorii să încheie asigurări de răspundere profesională, similare polițelor de malpraxis, și să suporte din propriul buzunar eventualele despăgubiri rezultate din erori comise cu rea-credință sau gravă neglijență.
Proiectul de lege, depus în Parlament cu puțin timp înainte de Crăciun, modifică Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și acordă un rol central Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit inițiativei, CSM va avea competența de a stabili dacă o eroare judiciară a fost comisă cu rea-credință sau din gravă neglijență, această constatare urmând să constituie temei pentru răspunderea disciplinară și patrimonială a magistratului.
Textul redefinește noțiunea de „eroare judiciară” ca fiind o încălcare gravă a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane, produsă inclusiv prin nerespectarea deciziilor Curtea Constituțională a României sau ale Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțate în recursuri în interesul legii. În astfel de situații, statul, prin Ministerul Finanțelor, ar fi obligat să exercite automat acțiunea în regres împotriva magistratului responsabil, fără a mai analiza oportunitatea demersului.
Un alt element important al proiectului vizează extinderea termenului în care statul poate cere recuperarea despăgubirilor plătite, de la un an la trei ani de la data efectuării plății, termen care coincide cu prescripția generală în materie civilă. Inițiatorii susțin că actualul cadru legal face extrem de dificilă tragerea la răspundere a magistraților, din cauza procedurilor administrative îndelungate și a termenelor restrictive.
În plus, proiectul introduce obligativitatea unei asigurări de răspundere civilă profesională pentru judecători și procurori, costurile urmând să fie suportate integral de aceștia. AUR argumentează că măsura nu vizează sancționarea actului de justiție sau a interpretării juridice, ci „operaționalizarea unor mecanisme de răspundere deja existente în lege, dar lipsite de efect util”.
Propunerea legislativă a fost prezentată Biroului Permanent al Camerei Deputaților pe 23 decembrie 2025 și urmează să fie transmisă Guvernului pentru punct de vedere. Ulterior, proiectul va necesita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și ale CSM. Consultarea publică este deschisă până la 2 februarie 2025, iar Senatul este desemnat cameră decizională.