Privarea desomn reprezintă o problemă tot mai frecventă în societatea contemporană, afectând un număr în creștere de persoane. Aceasta apare atunci când individul nu beneficiază de o cantitate suficientă de somn pentru a-și menține starea de veghe și atenția optimă. Vulnerabilitatea la efectele privării de somn variază în funcție de vârstă, copiii și adulții tineri fiind cei mai expuși, în timp ce persoanele în vârstă par mai rezistente
Impactul lipsului de somn asupra sănătății
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. Întreruperile ocazionale ale programului de somn sunt, de regulă, doar deranjamente minore, însă privarea cronică conduce la somnolență excesivă pe parcursul zilei, tulburări emoționale, reducerea performanțelor profesionale și școlare, obezitate și o diminuare generală a calității vieții.
Semnele privării de somn
Principalul simptom este somnolența diurnă accentuată, dar există și alte manifestări asociate, precum:
- căscatul frecvent;
- schimbări ale dispoziției;
- irritabilitate;
- depresie;
- oboseală accentuată;
- tulburări de memorie;
- incapacitate de concentrare;
- dificultăți în asimilarea de informații noi;
- pierderea motivației;
- scăderea îndemânării;
- creșterea apetitului;
- reducerea libidoului.
Cauzele privării de somn
Privarea de somn survine atunci când durata acestuia nu este suficientă pentru nevoile organismului. Specialiștii recomandă orele de somn adaptate vârstei:
- nou-născuți: 14-17 ore pe zi;
- sugari: 12-15 ore;
- copii între 1 și 2 ani: 11-14 ore;
- preșcolari (3-5 ani): 10-13 ore;
- școlari (6-13 ani): 9-11 ore;
- adolescenți (14-17 ani): 8-10 ore;
- adulți (18-64 ani): 7-9 ore;
- vârstnici (peste 65 ani): 7-8 ore.
Uneori, somnul insuficient este rezultatul unei privări intenționate, mai ales în rândul adolescenților și adulților tineri, pentru a aloca mai mult timp muncii, divertismentului sau educației. Alte cauze frecvente includ munca în ture de noapte, sarcinile excesive, precum și obiceiurile nesănătoase legate de ora de culcare și trezire.
De asemenea, diverse afecțiuni medicale, precum apneea obstructivă în somn, depresia, dezechilibrele hormonale sau alte boli cronice, pot contribui la privarea de somn.
Modalități de tratament
Tratamentul este indicat în special atunci când somnul este afectat de tulburări fizice sau psihologice. Specialiștii personalizează metodele pentru a ajuta fiecare pacient să ajungă la o odihnă eficientă.
Există două tipuri principale de tratament: cele cognitive și comportamentale și tratamentul medicamentos.
Tratamente cognitive și comportamentale
Printre metodele eficiente se numără:
- tehnici de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă, meditația, exercițiile de respirație și masajul, care pot facilita adormirea;
- controlul activităților și al mediului înainte de culcare, eliminarea dispozitivelor electronice din dormitor și utilizarea unei saltele confortabile pentru o calitate mai bună a somnului;
- terapia cognitiv-comportamentală, care ajută la identificarea și modificarea gândurilor ce provoacă insomnii, contribuind la un somn sănătos.
Medicația
În cazurile în care metodele non-medicamentoase nu sunt eficiente, pot fi utilizate medicamente pentru inducerea somnului. Unele se pot achiziționa fără prescripție, însă majoritatea necesită recomandare medicală. Opțiunile includ benzodiazepine, hipnotice nebarbiturice și antagoniști ai receptorilor melatoninei.
Este importantă precauția privind riscul de dependență, dozajul trebuie strict controlat, iar tratamentul medicamentos trebuie, pe cât posibil, înlocuit cu terapii non-medicamentoase.
Respectarea programului de somn
Majoritatea efectelor negative ale privării de somn pot fi reduse prin refacerea unui program regulat de odihnă. Specialiștii recomandă:
- mergerea la culcare la primele semne de oboseală;
- stabilirea unui program fix de somn cu ore regulate de culcare și trezire;
- evitarea consumului de alimente cu 2-3 ore înainte de somn;
- citirea timp de aproximativ 20 de minute înainte de culcare, până apare senzația de somn;
- practicarea regulată a exercițiilor fizice;
- amenajarea unui dormitor liniștit, întunecat și cu o temperatură confortabilă;
- limitarea utilizării dispozitivelor cu ecrane, a căror lumină perturbă somnul.
Complicații medicale asociate privării de somn
Lipsa somnului afectează funcțiile cognitive și emoționale prin diminuarea activității amigdalei și cortexului prefrontal. Somnul este esențial pentru învățare și memorare. Reducerea duratei somnului perturbă reglarea hormonală, crescând nivelurile de norepinefrină și cortizol, ceea ce determină o senzație permanentă de foame și favorizează creșterea în greutate.
Privarea cronică de somn este asociată cu un risc sporit de hipertensiune arterială, diabet, obezitate, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
De asemenea, pot apărea tulburări psihice diverse, printre care gândirea negativă, pierderea interesului pentru activități plăcute, indiferența, scăderea empatiei, reducerea stimei de sine, tulburări comportamentale, depresie, anxietate și paranoia.
După aproximativ 16 ore de veghe continuă, organismul încearcă să compenseze cu perioade scurte de adormire involuntară, ceea ce afectează procesarea informațiilor și crește riscul de accidente rutiere, căderi sau accidente de muncă cu consecințe grave.
Este important de menționat că este extrem de dificil pentru o persoană să rămână trează mai mult de 48 de ore, iar adormirea involuntară devine inevitabilă.