Guvernul României a relansat procesul de reformare a pensiilor speciale ale magistraților, după ce prima variantă a legii a fost blocată de Curtea Constituțională din motive procedurale. Noul proiect vine cu modificări substanțiale, prin care Executivul încearcă să îndeplinească angajamentele asumate prin PNRR și să mențină accesul la fondurile europene.
🔎 Ce aduce noua lege
- Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani, într-un calendar întins pe aproximativ 15 ani.
- Pensia ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, reducând astfel diferențele majore față de pensia medie națională.
- Se introduce o vechime totală minimă de 35 de ani în muncă pentru a beneficia de pensia specială, nu doar vechime în magistratură.
- Reorganizarea sistemului ar urma să se aplice și altor categorii din domeniul judiciar, precum personal auxiliar și specialiști din instituțiile conexe.
🧾 De ce este necesară reforma
Guvernul consideră că actualul sistem generează inechități și presiuni financiare semnificative asupra bugetului. În același timp, reforma este una dintre condițiile esențiale din PNRR, iar neadoptarea ei poate duce la pierderea unor fonduri europene consistente.
📆 Ce s-a întâmplat și ce urmează
Prima formă a legii a fost respinsă de CCR din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Noul proiect include acest aviz, chiar dacă este negativ, iar Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru accelerarea procedurii. În lipsa unei moțiuni de cenzură, legea poate fi adoptată rapid. Rămâne însă posibilitatea unei noi contestări la Curtea Constituțională.
⚠️ Reacții și posibile blocaje
Mai multe asociații de magistrați critică proiectul, susținând că acesta riscă să afecteze independența sistemului și capacitatea de a atrage profesioniști. Totuși, Executivul invocă necesitatea alinierii României la standardele europene și echilibrării sistemului de pensii.