…Pentru prima dată în ani, Linda nu a mai plâns.
S-a ridicat de la masă, și-a luat haina și a ieșit în liniște, lăsând în urmă farfuriile cu resturi scumpe și tăcerea stânjenitoare a celor care fuseseră martori, dar nu martori ai durerii — ci ai resemnării.
Pe drum spre casă, în timp ce pașii ei răsunau pe trotuarele umede, Linda simțea cum ceva i se rupe în piept — dar nu inima. Era altceva. O coajă veche, uscată, care-i acoperise sufletul. Se desprindea.
Noaptea aceea n-a dormit. Și-a deschis laptopul vechi, a băut o cană cu ceai de tei – cum făcea mama ei când o dureau visele – și a început să scrie. Cu mâini tremurânde, și-a redactat demisia. Nu din cauza durerii, ci a renașterii.
A doua zi dimineață, în loc să meargă la biroul obișnuit, Linda a trecut pragul unui alt sediu — unul unde nu era „nevasta cuiva”, ci doar „Linda”. Biroul era mic, o agenție de creație, iar directoarea fusese una dintre clientele ei fidele din vechiul loc de muncă. I-a spus:
— Avem nevoie de cineva ca tine. Ești liberă de azi?
Linda a zâmbit. Nu doar cu buzele, ci cu toată ființa ei.
La prânz, în timp ce-și turna o cafea, a auzit vocea de care n-ar fi crezut că mai are să se teamă vreodată.
— Linda?
David. La ușă. Cu privirea coborâtă. Cu mâinile goale. Cu un CV.
— Nu știam că tu… conduci aici, bâigui el.
Linda îl privi, fără furie, fără milă. Doar cu luciditatea celor care au fost călcați în picioare și totuși s-au ridicat.
— Vrei un loc de muncă?
— Da, spuse el. Firma m-a dat afară. S-au închis toate proiectele. N-am știut unde altundeva să merg…
Linda își strânse brațele la piept și îl măsură din priviri.
— Aici, ne tratăm colegii cu respect. Inclusiv femeile.
David roși. Nu putea scoate un cuvânt.
— Am un sfat: aplică la recepție. Poate acolo vei învăța din nou să saluți. Să spui mulțumesc. Să vezi omul, nu eticheta.
Și, fără să mai aștepte altceva, Linda a întors spatele trecutului și a intrat în biroul ei. Nu era o răzbunare. Era începutul.
Pentru prima dată, Linda era văzută. Mai ales de ea însăși.
Și adevărul era simplu: nu era nimic pentru el. Dar pentru ea? Era totul.