Curtea Constituțională a României a decis luni, 20 octombrie, că legea de modificare a pensiilor magistraților este neconstituțională. Hotărârea vine în urma sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar actul normativ, adoptat de Guvern și asumat în Parlament, a fost respins în ansamblu.

Potrivit informațiilor comunicate, judecătorii constituționali au avut un vot strâns, 5–4, ceea ce a înclinat balanța în favoarea respingerii proiectului. Simina Tănăsescu, președinta CCR, a avut rolul de judecător-raportor în acest dosar, coordonând analiza asupra obiecțiilor ridicate.

Subiectul pensiilor magistraților a fost, în ultimele luni, o temă de interes public major. Dincolo de cifre, dezbaterea s-a purtat între două planuri: pe de o parte, asigurarea independenței justiției, pe de alta, sustenabilitatea bugetară. Legea respinsă urmărea să modifice modul de calcul și condițiile de acordare, însă CCR a stabilit că soluțiile propuse nu respectă Constituția.

CCR a declarat neconstituțională legea pensiilor magistraților
Prin admiterea sesizării ÎCCJ, Curtea a constatat că argumentele de neconstituționalitate sunt întemeiate. În termeni procedurali, admiterea unei astfel de sesizări înseamnă că prevederile contestate nu pot rămâne în forma analizată. De aici înainte, responsabilitatea pentru un eventual nou demers legislativ revine autorităților competente, dacă se va considera necesar.

În comunicarea publică, accentul a căzut pe caracterul „în integralitate” al neconstituționalității. Această formulare sugerează că nu sunt vizate doar articole izolate, ci întreaga arhitectură a actului normativ. De aceea, orice viitoare inițiativă pe același subiect va trebui să țină cont de observațiile Curții, pentru a evita repetarea blocajului.

Merită reamintit rolul instituțional al Curții: CCR nu intră în oportunitatea politică a unui proiect, ci verifică conformitatea lui cu Legea fundamentală. În cazul de față, standardele constituționale au prevalat asupra formulelor propuse pentru reorganizarea pensiilor de serviciu din sistemul judiciar.

Reacții și declarații politice
În plan politic, decizia de luni se intersectează cu declarații ferme formulate anterior. În luna august, premierul Ilie Bolojan avertiza că, dacă legea ar fi respinsă de CCR, impactul ar depăși sfera tehnică. În cuvintele sale, „Guvernul nu mai are legitimitate”. Afirmația deschide o dezbatere despre responsabilitate și despre felul în care sunt calibrate reformele sensibile, cu miză socială și instituțională.

Decizia Curții reorientează discuția spre găsirea unei formule care să împace cerințele constituționale cu obiectivele de politică publică. Deocamdată, atenția rămâne concentrată pe pașii pe care îi vor anunța actorii instituționali – fie că vorbim despre inițiatori, despre Parlament sau despre sistemul judiciar, direct interesat de reglementare.

Din perspectiva opiniei publice, tema rămâne una cu vizibilitate crescută. Transparența argumentelor, claritatea noilor propuneri și predictibilitatea pentru profesioniștii din justiție sunt elemente-cheie ce vor fi urmărite în perioada următoare. În absența unui text funcțional, dezbaterea continuă, cu așteptarea ca soluțiile viitoare să fie atât constituționale, cât și aplicabile.

„Guvernul nu mai are legitimitate”. – Ilie Bolojan, august