Președintele Nicușor Dan a lăsat deschisă posibilitatea unei noi candidaturi la Cotroceni, într-un interviu acordat la Antena 1, în cadrul Observator News. Șeful statului a subliniat că este încă devreme pentru un anunț ferm, dar a transmis că proiectele majore cer răgaz și continuitate. Mesajul său a fost unul de prudență, combinat cu ideea de durată în guvernare.

Nicușor Dan ia în calcul încă un mandat
Deși se află la Palatul Cotroceni de numai câteva luni, Nicușor Dan spune că ia în considerare o nouă candidatură peste cinci ani. El a explicat că obiectivele asumate nu se pot comprima într-un singur ciclu și că construcțiile de substanță solicită mai mult timp. În acest context, președintele a punctat că discuția despre următorul ciclu prezidențial este prematură, dar nu exclusă.

„E devreme, dar în principiu îmi doresc un nou mandat. Pentru că am înţeles de când sunt în politică, de zece ani, că necesită timp să faci lucruri importante în societate”.

În dialogul de la televiziune, liderul de la Cotroceni a repetat ideea de nou mandat ca opțiune posibilă, însă condiționată de parcursul actual și de rezultatele pe care le vede ca fiind durabile. A insistat că nu urmărește un anunț electoral, ci să transmită că schimbările reale nu se obțin prin sprinturi instituționale, ci printr-un maraton al reformelor.

Mesajul a venit însoțit de argumente despre ritmul implementării politicilor publice. Potrivit președintelui, există proiecte care se întind pe mai mulți ani, iar coerența decizională devine crucială pentru a evita sincopele. De aceea, perspectiva unei noi candidaturi este legată, în viziunea sa, de nevoia de stabilitate în derularea programelor.

„Plan de țară”, nostalgia pentru comunism și așteptările prezentului
În aceeași apariție TV, Nicușor Dan a comentat rezultatele unui sondaj IPSOS–ANTENA, potrivit căruia aproape 40% dintre respondenți consideră că niciun fost președinte nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, în timp ce 27% îl apreciază pe Nicolae Ceaușescu. Președintele a afirmat că românii înțeleg răul epocii comuniste, însă ceea ce multora le pare că a existat atunci, și lipsește azi, este un plan de țară.

„Oamenii conștientizează că comunismul nu a fost ceva benefic. Și ăsta e un lucru bun, pentru că noi am pornit de la același nivel cu Grecia, cu Belgia, cu Spania, Portugalia, și e evidentă diferență în momentul acesta. (…)Dar cred că oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd. Așa citesc eu”.

De aici, șeful statului a desprins ideea că societatea caută direcție și consecvență: un set de priorități strategice, asumat pe termen lung, care să treacă de la vorbe la implementare. În opinia sa, un astfel de plan de țară ar coagula energiile publice și ar crea un etalon de evaluare a guvernării, dincolo de ciclurile electorale.

Intervenția televizatǎ a președintelui a pus accent pe continuitate, predictibilitate și reforme graduale, elemente pe care le vede drept condiții pentru proiectele „importante” la care a făcut referire. Discuția despre orizontul următorilor cinci ani rămâne deschisă, în paralel cu evaluarea rezultatelor obținute în actuala perioadă la Palatul Cotroceni.