Avertisment public lansat de trei foști ambasadori ai Statelor Unite în România – Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe – readuce în prim-plan tema ingerințelor externe în procesele democratice. Într-o analiză menționată ca fiind publicată de Politico, cei trei susțin că Kremlinul ar fi desfășurat o campanie coordonată pentru a influența alegerile prezidențiale din 2024 din România, în favoarea unui candidat perceput drept autoritar.

Potrivit acestor diplomați, instrumentele folosite ar fi vizat manipularea digitală – rețele sociale, amplificarea artificială a mesajelor și conturi coordonate – cu scopul de a remodela atenția publică și a crea o dinamică favorabilă unui anumit profil politic. În acest context, numele vehiculat în material ca beneficiar al valului online este Sorin Georgescu, despre care se afirmă că ar fi înregistrat o creștere rapidă în sondaje.

„Este nerealist și ilegal să afirmi că ai obținut un asemenea impact fără a cheltui vreun ban”.

Fraza de mai sus, atribuită autorilor analizei, ilustrează miza principală: transparența finanțării și identificarea surselor de amplificare. Fără o trasabilitate clară, bănuiala de intervenție externă prinde teren, spun foștii ambasadori.

Contextul acuzațiilor și mecanismele invocate
În relatarea citată, campania online ar fi fost „agresivă” și lipsită de claritate privind costurile, ceea ce ridică semne de întrebare asupra originilor resurselor implicate. Schema prezentată este una clasică în manualul de război informațional: crearea de comunități digitale care distribuie mesaje-cheie, folosirea micro-țintirii și a conținutului emoțional pentru a polariza dezbaterea publică. Scopul? Slăbirea încrederii în instituții și favorizarea unei opțiuni politice convenabile Moscovei.

Tot potrivit aceleiași surse, serviciile de informații românești și occidentale ar fi sesizat interferențele, iar Curtea Constituțională ar fi anulat primul tur invocând încălcări grave ale legii electorale și influență străină. Relatarea spune că, la reluarea votului, participarea ar fi crescut semnificativ, iar candidatul pro-rus ar fi pierdut în fața unui contracandidat pro-european și pro-american.

Ecouri externe și riscuri regionale
Documentul menționat indică și o serie de ținte potențiale pentru operațiuni similare – Republica Moldova, Estonia, Georgia, Olanda sau Cehia – subliniind caracterul transfrontalier al amenințărilor hibride. În plan diplomatic, este evocată o reafirmare a sprijinului american pentru România din partea liderului de la Washington, în ideea consolidării cooperării în apărare și dezvoltare economică.

Pe de altă parte, foștii ambasadori semnalează că narațiunile Kremlinului ar fi ajutate, uneori, și de voci din Occident. Sunt amintiți influenceri precum Mario Nawfal, Jackson Hinkle sau Alex Jones, care ar fi participat la evenimente cu mesaj pro-rus în capitala Rusiei, alături de figuri precum Alexander Dughin sau Dmitri Medvedev. Această convergență între difuzorii de conținut și portavoce propagandistice extinde impactul dezinformării dincolo de granițele regionale.

România este prezentată, în această perspectivă, drept un exemplu de reziliență democratică, creditat cu o mobilizare civică sporită și cu mecanisme instituționale care ar fi răspuns presiunilor. Accentul cade pe vigilență, pe educație media și pe capacitatea autorităților de a interveni atunci când se detectează interferențe.

„Cea mai eficientă armă împotriva dezinformării este adevărul – și curajul de a-l spune cu voce tare. România a demonstrat acest lucru cu demnitate”.

Mesajul final, atribuit autorilor materialului, pune reflectorul pe transparență, participare civică și respectul pentru reguli, elemente esențiale pentru protejarea competiției electorale într-un mediu informațional tot mai vulnerabil la influențe externe.