Ce s-a decis pe 8 octombrie 2025
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 21 octombrie 2025 dezbaterea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema modificărilor la pensiile de serviciu ale magistraților. Este a doua amânare după ședința din 24 septembrie 2025, când judecătorii constituționali au decis să nu se pronunțe încă. (Potrivit surselor de presă, decizia de azi privește exclusiv fixarea unui nou termen, nu fondul obiecției.)

Pe ordinea de zi s-a aflat obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmisă CCR de către ÎCCJ. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite și a hotărât trimiterea obiecției, indicând că mai multe articole ar încălca Legea fundamentală.

Calendar procedural: 24 septembrie 2025 — prima amânare; 8 octombrie 2025 — nouă amânare; 21 octombrie 2025 — termenul la care CCR va continua analiza.

Amânarea prelungește incertitudinea pentru corpul magistraților și pentru instituțiile din justiție, întrucât regulile de pensionare și calcul al beneficiilor pot avea impact atât asupra planificării carierei, cât și asupra resurselor umane din sistem.

Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor de serviciu
Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea minimă pentru ieșirea la pensie în magistratură crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se calculează la 70% din ultima remunerație netă, nu la 100% ca până acum. Măsurile vizează uniformizarea regulilor și reducerea presiunii bugetare asociate pensiilor de serviciu.

Textul menționează o perioadă de tranziție de 10 ani, în care noile reguli se aplică etapizat. La finalul acestei perioade, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani. Implementarea graduală este gândită pentru a atenua schimbările asupra magistraților aflați în diferite stadii ale carierei.

În această cauză, judecătorii constituționali vor verifica dacă dispozițiile contestate respectă exigențele Constituției — inclusiv principiile privind separația puterilor, stabilitatea normei și protecția drepturilor câștigate —, precum și modul în care tranziția este reglementată în raport cu standardele de previzibilitate și claritate legislativă.

În funcție de soluția CCR, actul normativ ar putea fi întors pentru corecturi sau ar putea merge mai departe pe traseul de promulgare. Eventuale constatări de neconstituționalitate pe articole punctuale ar impune reexaminarea textelor respective, în timp ce respingerea obiecției ar permite continuarea procedurii fără modificări substanțiale.

Până la data de 21 octombrie 2025, actorii instituționali interesați pot transmite puncte de vedere sau clarificări tehnice, iar mediul judiciar va urmări cu atenție implicațiile concrete asupra carierelor și a managementului resurselor în instanțe și parchete.