Traian Băsescu: „În 2010 am luat credite ieftine ca să protejăm populația. Azi, Guvernul se mișcă prea încet”

Fostul președinte Traian Băsescu a rememorat, într-o intervenție recentă, modul în care România a gestionat criza economică din 2008–2010, comparând acea perioadă cu actualele dificultăți economice. El a explicat că, în timpul mandatului său, statul român a reușit să obțină finanțări avantajoase de la instituțiile internaționale, evitând dobânzi uriașe care ar fi împovărat populația.

„Am luat bani ieftini ca să nu plătească poporul dobânzi de 9%”

Traian Băsescu a amintit că, în urmă cu 15 ani, România a traversat o criză globală profundă, provocată de prăbușirea sistemului bancar internațional. Lipsa lichidităților și costurile uriașe ale împrumuturilor au forțat guvernul de atunci să caute soluții de finanțare accesibile.

„A fost criza din 2010, dar acum e altceva. Atunci nu găseam bani, dobânzile erau uriașe, insuportabile. De aceea am spus: stop, trebuie să vedem cum reducem costurile. Am negociat un acord cu FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană pentru un credit sindicalizat de 15 miliarde de euro, cu o dobândă de 1,5%, nu de 9%, cât cereau piețele. Pentru că acea diferență o plătea poporul român, care trebuia să-și cumpere pâinea a doua zi.”

Fostul președinte a subliniat că acea strategie a fost una de responsabilitate bugetară, menită să protejeze cetățenii și economia națională de colapsul financiar global.

„Criza de atunci a fost bancară, acum e una de guvernare”

Băsescu a făcut și o comparație între criza de acum și cea de acum 15 ani, explicând că actuala situație economică nu este provocată de o prăbușire globală, ci de ineficiența administrativă și de blocajele politice interne.

„Criza din 2008–2010 a fost una bancară, a început cu Lehman Brothers și s-a extins în Europa. Azi nu e cazul. Problemele actuale nu vin din sistemul financiar, ci din modul lent în care se iau deciziile la nivel guvernamental.”

Fostul șef de stat a criticat ritmul de lucru al Executivului, dar și interferența politică a Coaliției în actul de guvernare, despre care spune că blochează eficiența decizională a miniștrilor.

„Guvernul trebuie lăsat să guverneze, nu ținut captiv de Coaliție”

Băsescu a atras atenția asupra modului în care coalițiile de guvernare au ajuns să controleze fiecare decizie, transformând procesele administrative într-un șir nesfârșit de negocieri și amânări.

„Ce am observat e că se lucrează extrem de încet, iar țara nu își permite să treacă din amânare în amânare. Problema nu este Guvernul în sine, ci Coaliția. Ea nu există în Constituție – avem Guvern, Parlament și Justiție, nu Coaliție. Dar acolo se iau toate deciziile și, de multe ori, în funcție de interesele partidelor, nu ale țării.”

Fostul președinte a insistat că Guvernul, odată învestit, trebuie lăsat să își aplice programul, fără blocaje sau presiuni politice. În opinia sa, rolul Coaliției ar trebui să fie doar acela de a evalua performanța guvernării, nu de a dicta fiecare pas.

„Guvernul se instalează pe un program. Dacă nu îl respectă, Coaliția poate depune o moțiune de cenzură, dar nu să țină Executivul pe loc. Au făcut programul de guvernare în două luni la Cotroceni, iar acum discută altceva la fiecare întâlnire. Țara are nevoie de acțiune, nu de consultări nesfârșite.”

Un avertisment pentru prezent: „Țara nu mai are timp de tatonări”

În final, Traian Băsescu a transmis un mesaj de avertisment clasei politice actuale, subliniind că situația economică globală este fragilă, iar România nu își permite să piardă luni întregi în discuții sterile.

El a evocat din nou modelul anului 2010, când statul a luat decizii rapide, coordonate, în ciuda presiunilor politice și sociale de atunci.

„Atunci am avut curajul să luăm decizii grele, dar clare. Astăzi, guvernarea e blocată în propriile negocieri. Nu poți conduce o țară dacă fiecare hotărâre depinde de un acord de partid. Țara are nevoie de guvernanți care acționează, nu doar de politicieni care dezbat.”

Concluzie

Declarațiile lui Traian Băsescu aduc din nou în prim-plan diferența dintre leadershipul de criză și managementul politic de compromis. În timp ce România se confruntă cu presiuni bugetare, inflație și o economie globală imprevizibilă, fostul președinte reamintește un principiu simplu, dar esențial:

„Când statul se mișcă încet, nota de plată o plătește tot cetățeanul.”