Un nou caz de violență la protestele din februarie a ajuns în atenția justiției. Dacian George Pruteanu, un șofer de 42 de ani din Iași, a fost condamnat pentru ultraj după ce a lovit cu pumnul un jandarm în timpul manifestațiilor neautorizate din Piața Victoriei, desfășurate pe 10 februarie 2025. Protestul, organizat prin TikTok de simpatizanți ai lui Călin Georgescu, a avut ca temă contestarea anulării turului 2 al alegerilor prezidențiale și a degenerat rapid în violențe.
Condamnare pentru ultraj
Instanța a stabilit că Pruteanu, cunoscut pentru participările repetate la protestele pro-Călin Georgescu, a prezentat „un grad ridicat de pericol social”, având în vedere că a lovit un reprezentant al statului aflat în misiune de menținere a ordinii publice.
Judecătorii au ținut însă cont de faptul că inculpatul a avut o atitudine cooperantă pe parcursul procesului. A recunoscut parțial faptele, a colaborat cu anchetatorii și nu a avut antecedente penale, motiv pentru care pedeapsa a fost una blândă: un an de închisoare cu suspendare. Termenul de supraveghere a fost fixat la trei ani, perioadă în care Pruteanu trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune. În plus, bărbatul are obligația de a presta 90 de zile de muncă în folosul comunității pentru Primăria Iași, putând fi repartizat la mai multe instituții sau baze sportive din oraș.
Sentința nu este definitivă. Procurorii au considerat pedeapsa prea ușoară și au anunțat că vor face apel.
Cum s-au petrecut faptele
Potrivit dosarului, Pruteanu a încercat să forțeze gardurile de protecție din fața Palatului Victoria, iar în busculada creată l-a lovit cu pumnul pe jandarmul Florel Raicu. Incidentul a fost surprins în momentul în care forțele de ordine încercau să respingă grupurile violente din mulțime.
Inițial, agresorul nu a fost reținut pentru că s-a retras rapid între manifestanți și și-a schimbat hainele. A revenit însă în piață purtând un fular tricolor, detaliu care a permis jandarmilor să-l identifice după câteva ore.
Mărturia jandarmului lovit
Florel Raicu a povestit în instanță că agresiunea s-a produs într-un moment de maximă tensiune, când circulația rutieră încă nu fusese complet oprită.
„M-am oprit cu spatele în botul unei mașini și, pentru o clipă, am încercat să văd ce se află în spatele meu. Atunci, bărbatul a profitat și m-a lovit cu pumnul în zona frunții. A mai încercat să mă lovească încă o dată, dar nu a reușit”, a relatat jandarmul.
Deși a suferit lovituri, Raicu a refuzat să se constituie parte civilă în proces și nu a cerut despăgubiri.
Declarațiile inculpatului
În apărarea sa, Pruteanu a susținut că nu își amintește să-l fi lovit pe jandarm, dar a admis că a încercat să o facă. „Dacă cumva am lovit pe respectivul jandarm, îmi pare rău”, a declarat acesta.
Bărbatul a explicat și circumstanțele personale dificile, spunând că are în îngrijire un copil cu handicap de gradul II, pe care l-a adus la protest pentru că nu avea cu cine să-l lase acasă.
El a reclamat și modul dur în care a fost reținut: „Au venit aproximativ 10 jandarmi, m-au trântit la pământ, mi-au pus piciorul pe cap și m-au dus la secție. Am rămas cu zgârieturi la nivelul capului. Mi-au pulverizat spray lacrimogen direct în față”.
Violențele de la protestul „Turul 2 înapoi”
Manifestarea din 10 februarie, neautorizată, a adunat câteva sute de persoane în Piața Victoriei. Atmosfera s-a încins după prânz, când printre protestatari s-au răspândit zvonuri despre o eventuală demisie a președintelui Klaus Iohannis.
Mulțimea a început să scandeze lozinci precum „Ciolacu, demisia” și „Turul 2 înapoi”. În scurt timp, grupuri de manifestanți au rupt cordoanele jandarmilor, au încercat să îndepărteze gardurile de protecție și au strigat mesaje provocatoare: „Sacrificați-vă” sau „Mamele voastre sunt aici. Ce-o să faceți? Dați în ele”.
Forțele de ordine au reținut șase persoane implicate în incidente, printre care și un cetățean polonez asupra căruia a fost găsit un cuțit.
O sentință cu implicații simbolice
Cazul lui Dacian George Pruteanu devine emblematic pentru modul în care instanțele tratează actele de violență împotriva forțelor de ordine. Pe de o parte, justiția transmite un mesaj clar că agresiunile asupra jandarmilor nu vor fi tolerate, dar, pe de altă parte, ține cont de circumstanțele personale și de comportamentul inculpatului după faptă.
Procurorii vor încerca să obțină o pedeapsă mai dură în apel, considerând că o condamnare cu suspendare nu reflectă gravitatea faptei.
Pentru opinia publică, sentința rămâne un semnal de alarmă: protestele pașnice sunt un drept democratic, dar atunci când se transformă în confruntări violente, consecințele legale sunt inevitabile.