Nicușor Dan, marele absent de la ceremonia de adio a lui Ion Iliescu. De ce nu a participat președintele României la funeraliile primului șef de stat post-decembrist
În ziua în care România și-a luat rămas-bun de la Ion Iliescu, primul președinte al țării după căderea regimului comunist, Palatul Cotroceni a devenit scena unei ceremonii funerare cu puternică simbolistică istorică și națională. În mijlocul momentelor de solemnitate și reculegere, un detaliu a atras atenția tuturor: președintele în exercițiu, Nicușor Dan, a lipsit complet de la eveniment.
Alături de el, a fost remarcată și absența fostului președinte Klaus Iohannis, însă cea a actualului șef al statului a generat controverse și întrebări în spațiul public, mai ales având în vedere că ceremonia a avut loc chiar în sediul Administrației Prezidențiale.
O ceremonie încărcată de simboluri, cu prezențe marcante din toate sferele politice
Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde a fost depus sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Ion Iliescu, a fost vizitată de numeroase personalități politice și administrative, care au venit să-i aducă un ultim omagiu celui care a marcat începutul tranziției României spre democrație.
Printre cei prezenți s-au aflat foști premieri, miniștri în funcție, membri ai guvernelor anterioare, dar și figuri emblematice ale stângii românești – oameni care l-au cunoscut pe Ion Iliescu, i-au fost apropiați, colaboratori sau chiar adversari.
Au fost remarcați printre alții:
- Adrian Năstase, fost prim-ministru și lider marcant al PSD,
- Nicolae Văcăroiu, fost președinte al Senatului și fost premier,
- Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii,
- Viorica Dăncilă, fost prim-ministru,
- Theodor Stolojan, simbol al tranziției economice din anii ’90,
- Ilie Bolojan, actual premier, împreună cu membri ai cabinetului său – printre care Marian Neacșu, Alexandru Rogobete și Florin Manole.
Toți aceștia au marcat prin prezența lor caracterul instituțional și politic al ceremoniei, independent de ideologiile care i-au despărțit în trecut.
Absența președintelui Nicușor Dan – între neutralitate și controversă
În acest context încărcat de simboluri și emoție națională, lipsa președintelui Nicușor Dan a fost cu atât mai vizibilă, cu cât ceremonia a avut loc chiar sub cupola instituției pe care o conduce.
Deși nu a fost oferită o explicație oficială, Administrația Prezidențială a transmis un mesaj de condoleanțe, citit în deschiderea evenimentului, în care a fost subliniată contribuția lui Ion Iliescu la fundamentarea statului democratic și la orientarea țării către valorile occidentale, precum integrarea în NATO și în Uniunea Europeană.
Potrivit unor surse apropiate Palatului Cotroceni, decizia lui Nicușor Dan ar fi fost motivată de dorința de a păstra o neutralitate instituțională și de a evita posibile interpretări politice într-un context sensibil. Totodată, se vorbește și despre o intenție de a respecta echilibrul simbolic între trecutul recent al României și prezentul său democratic.
Un gest interpretat diferit în spațiul public
Decizia președintelui de a nu fi prezent la înmormântarea lui Ion Iliescu a stârnit reacții împărțite.
Unii o consideră o formă de distanțare față de o epocă controversată, într-un moment în care societatea românească este tot mai atentă la reevaluarea figurilor istorice. Alții cred că absența a fost un gest lipsit de eleganță, subliniind că, indiferent de viziunile politice, prezența șefului statului era un gest de respect instituțional față de un fost președinte și un moment de unitate națională.
Pentru mulți români, Ion Iliescu rămâne o figură complexă, asociată cu începuturile democrației, dar și cu controversele post-revoluționare. Iar tocmai această complexitate ar fi cerut – spun vocile critice – o prezență asumată și demnă din partea actualului președinte, într-un moment cu valoare istorică, mai presus de ideologie.
În absența lui Nicușor Dan, un mesaj oficial a fost citit în deschidere. Însă lipsa liderului suprem de la propria instituție, într-o zi în care istoria României s-a închis simbolic peste o epocă, rămâne un subiect de dezbatere în opinia publică.