În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, premierul Ilie Bolojan a detaliat direcțiile cheie ale reformei pensiilor speciale din sistemul de justiție, parte a celui de-al treilea pachet de măsuri fiscale și administrative. Reforma este esențială pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depinde accesarea a peste 800 de milioane de euro din fonduri europene.
„Foarte probabil, până la sfârșitul săptămânii veți avea un calendar anunțat public. Cu cât mai repede adoptăm aceste măsuri, cu atât mai bine pentru a evita pierderi financiare și penalități”, a declarat Ilie Bolojan.
Modificări propuse pentru pensiile magistraților:
- Vârsta standard de pensionare crește la 65 de ani, similar cu reglementările din alte state europene.
- Vechimea minimă în sistem va fi extinsă de la 25 la 35 de ani, din care cel puțin 25 în funcții de magistrat.
- Pensiile se plafonează la 70% din ultimul salariu net, față de actualul sistem care poate permite pensii chiar mai mari decât salariile.
- Calculul pensiei se va baza pe 55% din media veniturilor brute din ultimii cinci ani, cu aplicarea plafonului de 70% din net.
Un sistem echitabil și sustenabil
Premierul a subliniat că modificările urmăresc aducerea sistemului într-un cadru echitabil și predictibil, fără a afecta drepturile celor care au deja condițiile de pensionare îndeplinite.
„Este anormal ca pensiile să depășească veniturile din activitate. Avem cazuri în care pensia netă ajunge la 24.000–25.000 de lei. Niciun alt sistem din Europa nu prevede pensii mai mari decât salariile active”, a explicat Bolojan.
Tranziție echilibrată și fără efect retroactiv
Proiectul va include prevederi tranzitorii și nu va avea efect retroactiv. Legea va fi aplicabilă doar pentru viitor, pentru cei care urmează să se pensioneze după intrarea în vigoare a noilor reglementări.
„Nu putem emite legi retroactive. Prevederile se vor aplica doar celor care nu au încă vârsta de pensionare și celor care intră în sistem după adoptarea noii legi”, a precizat șeful Guvernului.
Viziune pe termen lung: calitate și profesionalism în justiție
Pe lângă componenta bugetară, premierul a vorbit și despre importanța menținerii magistraților activi în sistem până la maturitatea profesională, susținând că noile reguli vor contribui la creșterea calității actului de justiție.
„Este o onoare să lucrezi în sistemul de justiție. Sunt convins că mulți tineri vor continua să aleagă acest domeniu, pentru că rămâne unul dintre cele mai bine plătite și stabile din România, chiar și după această reformă.”
Adoptare rapidă, presiune externă
Forma finală a proiectului de lege va fi prezentată în zilele următoare, iar adoptarea este estimată pentru luna august. Intrarea în vigoare va fi imediată, cu un calendar de implementare etapizat.
Deși propunerea a fost întâmpinată cu rezerve din partea unor membri ai sistemului judiciar, autoritățile insistă asupra urgenței reformei, în contextul angajamentelor din PNRR.