Guvernul României, confruntat cu o presiune tot mai mare privind echilibrarea bugetului și eficientizarea administrației publice, propune măsuri extreme care vizează direct angajații din sectorul bugetar. Printre cele mai discutate soluții se află concedierea a mii de bugetari, precum și reducerea programului de lucru, ceea ce implică automat și scăderea salariilor.
Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul său pragmatic și pentru reformele dure aplicate anterior în administrațiile locale, pare să adopte o linie la fel de fermă și în plan național. Dacă în trecut a restructurat aparatul administrativ din Oradea și Consiliul Județean Bihor cu rezultate vizibile în eficiență și reducerea cheltuielilor, acum are în vedere o reformă de amploare la nivelul instituțiilor centrale și locale ale statului.
Concret, planul ar putea include:
- Reducerea aparatului birocratic – prin desființarea posturilor nejustificate, tăierea funcțiilor de conducere inutile și digitalizarea unor servicii, guvernul urmărește să elimine risipa din administrație.
- Trecerea la un program de lucru redus pentru unele categorii de angajați – acest lucru înseamnă, de exemplu, ca unele instituții să funcționeze doar patru zile pe săptămână, cu o zi liberă neplătită, ceea ce ar reduce costurile cu salariile.
- Evaluarea performanței – Bolojan ar putea insista pe criterii clare de performanță, iar cei care nu îndeplinesc standardele ar putea fi vizați de concedieri. Această abordare ar încuraja meritocrația și responsabilizarea angajaților.
- Fuzionarea sau comasarea unor instituții publice – pentru a elimina suprapunerile de atribuții și a reduce numărul de funcționari publici care lucrează practic în paralel pe aceleași domenii.
Scopul acestor măsuri este de a reduce deficitul bugetar, dar și de a crea o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai conectată la nevoile reale ale cetățeanului. Totuși, astfel de decizii nu sunt lipsite de riscuri. Sindicatele din sectorul bugetar vor reacționa dur, iar impactul social poate fi semnificativ, mai ales în zonele unde statul este principalul angajator.
În concluzie, ceea ce propune guvernul — și în special Bolojan — nu este doar o reformă administrativă, ci o schimbare de paradigmă în modul în care funcționează statul. E o tranziție de la o administrație supradimensionată și ineficientă către una mai restrânsă, dar orientată spre rezultate. Rămâne de văzut dacă populația va accepta aceste măsuri dure pe termen scurt pentru beneficii potențiale pe termen lung.