l-a găsit pe cele două fetițe gemene în pustietate, le-a lăsat acasă cu soția lui, care era paralizată, și a plecat. dar când s-a întors spre dimineață… a rămas fără cuvinte…
Când s-a întors Ivan în zori, obosit și cu mâinile încă mirosind a pământ umed și frunze, primul lucru care l-a izbit a fost liniștea. Prea multă liniște. Prea adâncă, prea rece. Casa lui avea mereu un freamăt – mai scârțâia ceva, mai tușea nevasta din dormitor, dar acum… nimic. A aruncat un ochi prin … Citește mai mult