Cum te păcălesc supermarketurile să goleşti cardul şi să umpli coşul. Trucuri la care nici nu te-ai gândit

Cel mai banal loc în care putem fi supuși unor politici de influențare comportamentală sunt supermarketurile. Aici putem fi influențați să cumpărăm produse mai sănătoase sau, dimpotrivă, mai dăunătoare, în funcție de așezările în rafturi sau de diverse îndrumări. În trecut, într-un magazin din Virginia, SUA, în cărucioarele de cumpărături au fost așezate benzi galbene care împărțeau spațiul în două, un semn care îndemna cumpărătorii să așeze fructele și legumele în prima parte a căruciorului, iar celelalte alimente, în a doua.

Dacă într-un restaurant se ascultă muzică clasică, clientul are tendinţa de a supraestima calitatea produselor oferite, pe care le asociază cu muzica pe care o aude,  ceea ce îl determină să plătească mai mult decât ar trebui.

Acelaşi principiu se confirmă şi dacă într-un într-un magazin de vinuri se ascultă muzică clasică, în loc de muzică pop, compărătorul este  determinat să achiziţioneze un vin mai scump.

Tot de latura psihologică ține și faptul că ne așteptăm ca anumiți stimuli (o săgeată de culoare verde) să corespundă cu o acțiune dorită (de a fi ghidați către ceva care nu e dăunător sau nu e o fundătură). O săgeată roșie este probabil să nu fi funcționat în magazin, pentru că asociem culoarea cu alte simboluri, precum „stop”, exact opusul a ceea ce indică o săgeată.

În orice context în care trebuie să facem o alegere, o influență acționează mereu asupra noastră. Important este să pricepem care influențe sunt mai puternice și mai benefice.„Cu privire la modul în care sunt așezate produsele pe un raft în supermarket, oricât ne-am dori, nu putem să avem o așezare absolut neutră, tot vor exista produse care vor fi plasate mai central sau la nivelul ochilor, deci vor fi favorizate ca atenție din partea cumpărătorilor. Același lucru se întâmplă cu modul în care ni se prezintă opțiunile medicale sau cele privind economisirea pentru pensie”, spune profesoara de la Universitatea din București.

„Neutru înseamnă doar că nu a existat o preocupare pentru a înțelege cum anume sunt afectați consumatorii de prezentarea informației și nu doar de informație, dar nu și că nu există anumite influențe ale acestei prezentări. Logica arhitecturilor decizionale este cea care înțelege magnitudinea influențelor și, prin urmare, poate crește eficiența acelor opțiuni care, din perspectiva bunului public sunt considerate și acceptate ca fiind mai eficiente: să economisim mai mult, să facem mai multă prevenție, și așa mai departe”, mai explică Rodica Ianole.

Cum să cheltui mai puţini bani la cumpărături? Află cum te păcălesc supermarketurile

Iată ce trucuri folosesc retailerii pentru a-şi influenţa clienţii să cheltuie mai mulţi bani.

Semnele mari, îngroşate, care anunţă reduceri, atrag clienţii în magazin. Odată ce au trecut pragul magazinului, aceştia sunt tentaţi să cumpere ceva, chiar şi produse care nu sunt reduse.

Cărucioarele mari sunt greu de umplut şi dau impresia cumpărătorilor că au achiziţionat mai puţine lucruri decât au făcut-o cu adevărat.

În hypermarketuri, produsele foarte profitabile, cum sunt florile sau produsele de panificaţie, sunt aşezate la intrarea în magazin. Astfel, clienţii le observă la începutul sesiunii de cumpărături, când au un moral mai ridicat şi sunt mai dispuşi să le achiziţioneze, notează mediafax.ro.

Alt motiv pentru care produsele amintite sunt plasate la intrare este mirosul lor plăcut, care activează glandele salivare. Astfel, clienţii au tendinţa să cumpere aceste produse şi nu numai, pe bază de impuls.

Lactatele şi alte produse esenţiale sunt, în general, aşezate spre capătul magazinului. În căutarea lor, clienţii vor trece şi printre celelalte rafturi, astfel că există probabilitatea să cumpere şi alte lucruri.

Aşezarea rafturilor se aseamănă cu un labirint. Odată intraţi pe unul dintre culoare, cumpărătorii sunt condiţionaţi să păstreze traseul fără să devieze, trecând prin dreptul fiecărui raft.

În general, clienţii sunt conduşi dinspre dreapta spre stânga, de la intrarea în magazin spre ieşire. Acest lucru, coroborat cu faptul că traficul rutier este bazat pe aceeaşi direcţie de mers, în majoritatea ţărilor, îi face pe clienţi mai predispuşi să achiziţioneze produsele de pe rafturile de pe partea dreaptă. Astfel, magazinele plasează produsele pe care sunt mai interesate să le vândă pe rafturile de pe dreapta.

Produsele care trebuie vândute sunt aşezate la nivelul ochilor. Pe lângă această poziţionare, produsele care au o prioritate de vânzare mai mare sunt mutate şi spre capătul rândurilor.

Cum să slăbeşti când faci cumpărături

Există o poziţionare la nivelul ochilor şi pentru copii. Jucăriile, dulciurile, cerealele şi jocurile sunt plasate în aşa fel încât să capteze privirea micuţilor, care vor încerca să-şi convingă părinţii să le cumpere.

Mostrele şi alimentele oferite pentru degustat încetinesc cumpărătorii şi îi fac să încerce produse noi. De multe ori, aceştia se simt presaţi să achiziţioneze ceva.

Clienţii trebuie să ajungă uşor la produse. Studiile realizate în magazine arată că atingerea produselor creşte probabilitatea achiziţionării lor de către cumpărători.

Culoarea are, de asemenea, un rol important. Oamenii sunt atraşi în magazine de culori calde, nuanţe de roşu, portocaliu sau galben. Odată ajunşi înăuntru însă, culorile reci, ca verdele sau albastrul, încurajează clienţii să cumpere mai mult.

Aţi remarcat muzica din hypermarketuri? Studiile arată că muzica în surdină îi face pe clienţi să se relaxeze, să petreacă mai mult timp în magazin şi să cheltuie mai mult. Muzica dată tare grăbeşte cumpărătorii, în timp ce muzica clasică încurajează cumpărătorii să achiziţioneze produse mai scumpe.

Şi dimensiunile magazinelor contează. Cu cât spaţiul este mai mic sau mai aglomerat, cu atât clienţii vor petrece mai puţin timp în timp în magazin şi vor face puţine cumpărături, pe bază de impuls, reducând sau chiar renunţând la lista de obiecte planificate.

Pe lângă reduceri, magazinele propun oferte limitate. Acestea dau senzaţia unei urgenţe de a cumpăra produsele respective.

Nu în ultimul rând, magazinele se folosesc de cardurile de cumpărător. Acestea oferă reduceri sau anumite beneficii în schimbul loialităţii şi a datelor personale ale clienţilor.