Când trebuie de fapt să faci mucenici. Tradițiile pe care românii le-au uitat

Cu pași rapizi ne apropiem de ziua în care vom savura unul dintre cele mai îndrăgite preparate tradiționale românești – mucenicii! Este o dată marcată în calendarul nostru, când gospodinele încep pregătirile pentru acești delicioși mucenici. Însă, mai mult decât o rețetă de primăvară, această tradiție are o semnificație specială.

Pe 9 martie, în timp ce mucenicii sunt așezați pe mesele românilor, celebrăm prăznuirea celor 40 de Mucenici din Sevastia. Aceștia au fost soldați creștini din Capadocia, martiri pentru credința lor în anul 320. Înainte de a fi uciși, au petrecut 8 zile în temniță, de unde vine forma distinctivă de “8” a mucenicilor.

Tradiția spune că în această zi, mucenicii sunt pregătiți și duși la biserică pentru a fi sfințiți de către preot. Și dacă credeai că toți le spun mucenici, află că în diverse regiuni ale țării primesc și alte nume: brădoși, sfințișori sau sfinți.

Prepararea lor este destul de simplă, folosind un aluat de post, modelat în forma de “8” și fiert în apă cu zahăr. În Moldova, adăugăm lapte, ouă și unt în aluat, iar la final presărăm miere.

Există și alte tradiții legate de această zi. De exemplu, se împarte mâncare în memoria celor decedați, iar pe lângă mucenici, se oferă fasole, nuci sau alune. Se spune că nu e bine să faci treburi prin casă, să speli haine sau să împrumuți bani în această zi.