Un cutremur de 4.0 grade s-a produs în România în județul Buzău
Un al doilea cutremur important a avut loc în România pe 11 martie. Acesta a avut o magnitudine de 3.3 grade pe scara Richter.
În ziua de 11 Martie 2023, la ora 17:53:22 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 82km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 38km V de Focsani, 65km N de Buzau, 72km E de Sfantu-Gheorghe, 85km E de Brasov, 93km SV de Barlad, 94km S de Bacau
Un cutremur de 4.0 grade pe scara Richter s-a produs în România pe 11 martie 2023 la ora 14:09.
Zona din România în care se poate produce un tsunami. Avertisment INFP despre acest fenomen alarmant
Seismologul Mihai Diaconescu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a lansat un avertisment despre un fenomen care poate reprezenta un pericol pentru Dobrogea. Potrivit expertului INFP, zona de la Marea Neagră este ferită de cutremure, însă nu și de tsunami. Pericolul există, nu putem să-l negăm, recunoaște el.
Fenomenul alarmant care se poate produce în Dobrogea
Mihai Diaconescu, seismolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, susține că fenomenul care poate reprezenta un pericol pentru Dobrogea este tsunami-ul, nu un cutremur produs în zona Vrancea.
„Dobrogea este ferită de zona Vrancea, dar nu este ferită de fenomenul tsunami la Marea Neagră care există, nu putem să-l negăm”, a declarat el.
Risc de tsunami în Marea Neagră
Specialistul INFP a amintit de un tsunami din 1901, cu valuri de trei metri, care a afectat Mangalia.
De asemenea, Diaconescu a enumerat zonele periculoase ce pot afecta Dobrogea: Crimeea, Șabla (Bulgaria), nordul Turciei și un loc în Marea Neagră situat la o
distanță egală între România și Ucraina, unde există un grup de cutremure cu magnitudine de 5 sau 5,5 grade pe scara Richter, loc poziționat la intersecția a două falii, cel mai probabil Sulina și Nistrul.
„Un cutremur mare, de genul celui din 1940, ar zgudui bine Constanța, dar nu cred că ar afecta foarte tare, depinde de cum sunt construcțiile făcute. Asta este problema. Istoric, Constanța nu are pierderi de vieți omenești sau mari pagube materiale. Sunt câțiva răniți la cutremurul din 1940”, a explicat seismologul.
Mit desființat de INFP
Acesta a dat asigurări că nu există nicio ritmicitate sau periodicitate a seismelor de mari intensitate care să alarmeze populația că va urma un „mare cutremur”. Totuși, dacă s-ar produce unul puternic, orice fel de „ascunzătoare” devine un mit: „Îți spun să te ascunzi sub o masă, dar când ai nouă etaje deasupra, ce masă trebuie să ai care să te protejeze?”.
Prezent la o conferință pe tema pregătirii Constanței în caz de activitate seismică, organizată de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, Mihai Diaconescu a transmis că
Ministerul Educației ar trebui să organizeze cursuri cu profesorii de geografie sau de fizică, să-i învețe ce trebuie spus copiilor despre un cutremur și cum se manifestă, iar cei de la ISU trebuie să facă exerciții cu elevii la școli, dar nu o singură dată.
Măsuri luate de ISU Dobrogea
În schimb, colonelul Mihai Georgescu (ISU Dobrogea) a afirmat că fiecare unitate de învățământ își planifică cel puțin patru exerciții în cursul unui an școlar, dintre care una este pe riscul de incendiu, iar alta pe cutremur sau inundații, în funcție de arealul în care se află.
De asemenea, acesta a relatat că Inspectoratul pentru Situații de Urgență este pregătit să facă față unei situații delicate, provocate de un seism, deoarece are la dispoziție „toate mijloacele pentru a planifica și organiza o intervenție în cazul unui seism”.
„Avem trei containere multirisc, care sunt echipate cu instalații pentru căutarea unei persoane aflate sub dărâmături, o macara pentru ridicarea elementelor prăbușite, camioane de mare tonaj cu cârlig și personal pregătit”, a mărturisit colonelul Mihai Georgescu.
