La două zile după tragedia care a tulburat comunitatea medicală din Buzău, Ministerul Sănătății a transmis primele explicații despre contextul în care a fost găsită fără viață doctorița Ștefania Szabo, medic chirurg și director medical al Spitalului Județean Buzău. Discuția readuce în prim-plan gărzi epuizante și problemele de personal care apasă de ani buni sistemul public de sănătate.

Ce a spus Ministerul Sănătății despre programul din chirurgie
Potrivit ministrului, în cadrul secției de chirurgie activau nouă medici cu normă întreagă, la care se adăuga încă un medic angajat doar pentru gărzi, ceea ce ar fi trebuit să permită o distribuție echilibrată a turelor. În teorie, fiecare ar fi urmat să acopere un număr comparabil de nopți de gardă.

„Zece chirurgi în total. În mod normal, fiecare ar fi trebuit să facă aproximativ trei gărzi. De ce doamna doctor făcea șapte gărzi sau altcineva mai puține – nu am o explicație clară. Poate a fost alegerea dânsei, poate situația din spital sau refuzul unor colegi. Se va stabili ulterior. Lipsa de personal și rotațiile perturbate generează supraaglomerări și epuizare pentru cadrele medicale”.

Declarația punctează, fără echivoc, două cauze recurente: deficitul de personal și fluctuațiile create de concedii ori de refuzul unor medici de a accepta gărzi suplimentare. În asemenea contexte, încărcarea se revarsă asupra celor care rămân, iar presiunea acumulată poate depăși limitele rezonabile pentru siguranța la locul de muncă.

Situația de la Buzău, ipotezele anchetei și un semnal către întregul sistem
Medicul a fost descoperit fără viață în camera de gardă, marți, 28 octombrie 2025. Managerul unității și colegi ai Ștefaniei Szabo au vorbit despre posibila epuizare fizică și burnout profesional, fenomene care afectează mai ales specialitățile cu activitate continuă și responsabilități critice. În paralel, autoritățile au derulat procedurile medico-legale: necropsia a fost finalizată, însă rezultatele analizelor toxicologice nu sunt încă publice.

În acest moment, ancheta are în vedere mai multe piste, inclusiv varianta unei posibile intoxicații. Până la clarificări, cazul rămâne un reper al unui mecanism care, în multe spitale, se gripează exact în punctele vitale: planificarea gărzilor, acoperirea liniilor de gardă și capacitatea de a menține un echilibru între nevoile pacienților și sănătatea celor care îi îngrijesc.

Dincolo de drama de la Buzău, semnalul depășește granița unui singur spital. Ministrul a indicat nevoia unei analize mai ample asupra modului în care se organizează serviciile critice, pentru a preveni acumularea periculoasă de ore lucrate și efectele ei în lanț asupra personalului. În discuție intră atât numărul real de posturi și atractivitatea gărzilor, cât și felul în care sunt repartizate responsabilitățile atunci când apar absențe sau rotații perturbate.

Familia, colegii și comunitatea medicală așteaptă răspunsurile oficiale, în timp ce, în spitale, persistă întrebările despre cum pot fi făcute turele sustenabile și sigure pentru toți cei implicați, fără a împinge personalul dincolo de limitele sale umane.