Documentul care schimbă totul: Ce a făcut Călin Georgescu în 1993?

Documentul care schimbă totul: Ce a făcut Călin Georgescu în 1993?

### Controversele în jurul lui Călin Georgescu: Este mason sau nu?

Călin Georgescu, câștigătorul-surpriză al primului tur al alegerilor prezidențiale, se află în centrul unei dezbateri aprinse legate de presupusa sa apartenență la masonerie. Dezvăluirile recente, susținute de documente și mărturii, au adus în prim-plan evenimente din trecutul său care alimentează speculațiile. Potrivit unui document semnificativ, Georgescu ar fi participat în 1993 la o ceremonie importantă organizată de Marea Lojă Națională din România.

### Evenimentul din 1993: „Aprinderea luminilor”

Pe 24 ianuarie 1993, în Sala Oglinzilor din Casa Vernescu, București, a avut loc o ceremonie denumită „aprinderea luminilor”, un moment central în activitatea masonică din România. Evenimentul a reunit membri ai mai multor loji, iar o listă de prezență întocmită cu acea ocazie îl include și pe Călin Georgescu. Numele său figurează pe poziția 4, cu afilierea la Loja „Delta Dunării” și gradul 3, conform documentului.

Această informație, deși contestată de Georgescu, a fost confirmată de Pierre Joseph de Hillerin, o persoană prezentă la ceremonie, care susține că Georgescu a avut un rol activ în cadrul masoneriei din România.

„Da, a fost acolo. Este problema lui că nu recunoaște asta. A activat în masonerie, e perfect adevărat. Nu știu dacă și-a depus cererea de intrare în adormire sau doar a dispărut pur și simplu,” a declarat de Hillerin.

### Retragere sau simplă dispariție?

Conform unui furnizor al documentelor din Sibiu, Călin Georgescu ar fi intrat „în adormire” în 1999. În jargonul masonic, această expresie semnifică retragerea temporară sau definitivă a unui membru din activitate. Totuși, detalii despre motivele și modalitatea retragerii lui Georgescu rămân neclare, ceea ce alimentează speculațiile despre motivele sale.

Pierre Joseph de Hillerin susține că Georgescu a fost mai mult decât un simplu membru, conducând un atelier masonic în perioada sa de activitate. Această informație intră în conflict direct cu negările publice ale candidatului.

### Poziția lui Călin Georgescu

Călin Georgescu a negat în mod constant și categoric orice legătură cu masoneria. În declarațiile sale, el a încercat să clarifice această situație, subliniind că nu a fost niciodată mason și că acuzațiile sunt bazate pe interpretări greșite sau intenționat distorsionate.

„Da, evident, nu sunt mason. Fiecare înțelege ce dorește, dar puțini înțeleg cu adevărat despre ce este vorba și cum funcționează acest sistem internațional extrem de complex,” a declarat el într-un interviu recent.

Georgescu a adus în discuție și apartenența sa la Clubul de la Roma, despre care se vehiculează frecvent că ar avea legături cu masoneria. El a negat categoric această asociere, explicând scopurile și principiile Clubului.

„Clubul de la Roma nu este un club masonic. A fost fondat de oameni redutabili, uniți de un geniu al gândirii planetare, Aurelio Peccei, care a înțeles că suveranitatea unei țări este vitală și că nimeni nu are dreptul să jefuiască resursele unei națiuni,” a subliniat candidatul.

### Documentele și întrebările care persistă

Deși documentele existente par să indice o legătură directă între Călin Georgescu și masonerie, candidatul continuă să nege orice implicare. Această contradicție între dovezi și declarații ridică întrebări cruciale despre transparența și sinceritatea sa, mai ales în contextul unei campanii prezidențiale unde credibilitatea joacă un rol esențial.

### Impactul asupra imaginii publice

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dezbatere principală în campania electorală a lui Călin Georgescu. În timp ce unii critici îl acuză de lipsă de sinceritate, susținătorii săi consideră că această controversă este o încercare de discreditare orchestrată de adversarii politici. Până la clarificarea completă a situației, speculațiile și interpretările diferite vor continua să fie un subiect fierbinte.

### Concluzie

Călin Georgescu rămâne în centrul atenției publice, iar subiectul apartenenței sale la masonerie este departe de a fi încheiat. Fie că vor apărea noi dovezi care să confirme sau să infirme aceste acuzații, cert este că documentul din 1993 a deschis o dezbatere amplă despre trecutul și valorile unui candidat care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat. Publicul așteaptă răspunsuri clare, iar gestionarea acestei controverse ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor electorale.

stiricalitative

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *